CCR dezbate miercuri sesizarea lui Bolojan privind un conflict constituțional între Guvern și ÎCCJ
Curtea Constituțională discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost înaintată după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata restanțelor salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Potrivit declarațiilor făcute de Bolojan pe 2 iulie, executivul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru că, în viziunea sa, instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice. Premierul interimar a susținut că sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, iar din perspectiva juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional. El a invocat Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative.
Bolojan a afirmat că, în acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. El a susținut că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Premierul interimar a explicat că, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. El a arătat că Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, că Guvernul a contestat-o, iar termenul stabilit de Înalta Curte a fost 9 iulie. Prima instanță a stabilit, în afara sumei, și penalități de 1% pe zi, respectiv 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a aproximativ 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte măsuri stabilite pentru Ministerul Finanțelor și Guvern. Bolojan a precizat că acest cuantum este în realitate mult mai mare, deoarece, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, există și sume în zona parchetelor, de aproximativ 3 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Curtea de Apel a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.
