Aproape jumătate dintre angajații români se confruntă cu burnout
Burnout-ul afectează un procent semnificativ dintre angajații din România, depășind media europeană. Conform datelor prezentate, 45% dintre angajații români se află într-o astfel de situație, comparativ cu 37% la nivelul Uniunii Europene. Studiul Occupational Health Solution (OSH) Pulse 2025 indică faptul că 40% dintre angajații români semnalează presiunea timpului sau supraîncărcarea drept o problemă la locul de muncă, în timp ce 24% menționează stresul, depresia sau anxietatea. De asemenea, 55% dintre angajații români consideră că dezvăluirea unei probleme de sănătate mintală le-ar putea afecta negativ cariera, față de 48% la nivel european.
Mulți angajați nu ajung la specialist spunând că au burnout
În numeroase situații, persoanele nu solicită ajutor pentru burnout în mod direct. Motivele care le determină să consulte un specialist sunt insomnia, anxietatea, iritabilitatea, oboseala persistentă, dificultățile de concentrare sau diferite simptome fizice. Momentul în care problema nu mai poate fi ignorată poate apărea odată cu un atac de panică, un conflict la locul de muncă sau imposibilitatea de a gestiona sarcini care anterior păreau simple.
Productivitatea nu scade întotdeauna de la început
Un angajat aflat în epuizare nu devine neapărat mai puțin productiv în primele etape. Uneori, situația este inversă: persoana poate începe să muncească mai mult, să accepte sarcini suplimentare și să verifice excesiv ceea ce face. Pe măsură ce problema se accentuează, apar dificultăți de concentrare, greșeli, conflicte și o distanțare tot mai mare față de muncă. Din acest motiv, în cazul angajaților foarte performanți, burnout-ul poate fi observat mai greu. Faptul că își îndeplinesc în continuare sarcinile nu înseamnă că somnul, energia sau starea lor emoțională nu sunt afectate.
Psihoterapeuții: prevenirea burnout-ului nu ține doar de angajat
Specialiștii atrag atenția că prevenirea epuizării profesionale nu poate fi pusă exclusiv în responsabilitatea angajatului. Elementele care pot conta includ volumul realist de muncă, prioritățile clare, autonomia și stabilirea unor limite privind disponibilitatea în afara programului. La acestea se adaugă posibilitatea angajaților de a discuta despre dificultățile întâmpinate la locul de muncă, fără teama că astfel de probleme le-ar putea afecta cariera. Organizația Mondială a Sănătății definește burnout-ul drept un fenomen ocupațional asociat stresului cronic de la locul de muncă gestionat insuficient, fără a-l considera un diagnostic medical în sine.
