CCR a amânat pentru 30 septembrie sesizarea lui Bolojan privind conflictul constituțional dintre ÎCCJ și Guvern
Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru 30 septembrie, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost depusă după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata acestor restanțe salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Premierul interimar declara pe 2 iulie că Executivul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, argumentând că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Potrivit juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, întrucât elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ.
Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. El a afirmat că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Potrivit premierului, în luna martie Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o. Prima instanță a stabilit, în afara sumei, penalități de 1% pe zi, echivalente cu 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Bolojan a precizat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, întrucât, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, mai există sume în zona de Parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei.
Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată de la primul termen al procesului.
