„O femeie nu poate conduce unitatea aceasta” – Discriminare strigătoare la cer la Spitalul de Urgență Constanța
România anului 2025 încă se confruntă cu mentalități primitive, iar cazul recent de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța este dovada clară a modului în care discriminarea de gen continuă să otrăvească sectorul public. Declarațiile așa-zisei manager anulează într-o clipită egalitatea de șanse, sugerând că femeile nu pot face față provocărilor administrative și operaționale. De parcă heliportul spitalului ar impune o condiție supremă de masculinitate!
Managera spitalului, Raluca Ștefan, și-a justificat retragerea dr. Rodica Tudoran din funcția de șef al UPU printr-o aberație monumentală: necesitatea numirii unui bărbat care să „alerge” eficient între heliport și spital. Ce dovadă mai clară de regres ar putea exista? A pune sub semnul întrebării capacitățile unei femei medic doar pe baza genului este o lovitură dură aplicată tuturor profesioniștilor din sănătate, dar și tuturor femeilor din România.
DSU reacționează într-un val de indignare justificată
Departamentul pentru Situații de Urgență nu a rămas indiferent, marcând acest incident drept o încălcare flagrantă a principiilor de egalitate. Contrar afirmațiilor managerului, există multiple Unități de Primiri Urgențe în țară, conduse exemplar de femei medici. De ce trebuie pătată imaginea acestora cu astfel de declarații absurde? Faptul că astfel de mesaje ajung în spațiul public arată nu doar o problemă de mentalitate, ci și neacceptarea progresului în instituțiile din România.
Mai rău, DSU subliniază că aceste acte discriminatorii nu doar că promovează stereotipuri toxice, dar creează premisele unor precedente nocive care pot afecta întreaga structură de urgență. Într-un domeniu în care fiecare secundă contează și profesionalismul ar trebui să decidă cursul acțiunii, astfel de comportamente reduc șansa la un sistem de sănătate echitabil și funcțional.
Apelul DSU: retragerea afirmațiilor și respectarea legii
Solicitarea publică de retragere a acestui discurs jalnic este un minim necesar pentru a începe repararea prejudiciului creat. DSU, mai mult decât să sesizeze Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cere explicații clare și o asumare responsabilă din partea celor implicați. Rigiditatea cu care managerul a luat această decizie insultă nu doar pe cei direct afectați, dar destabilizează imaginea de ansamblu a practicilor din sistemul românesc de sănătate.
Un manager de spital care promovează astfel de viziuni arhaice servește drept un simbol al eșecului în a înțelege ce înseamnă cu adevărat meritocrație și egalitate. Este inadmisibil ca, în 2025, să fim martorii unor astfel de practici de „șef suprem” care condamnă competența pe baza unor criterii absurde. Conducerea medicală trebuie să se bazeze pe profesionalism, nu pe prejudecăți inflamate de orgolii absurde.
Care este mesajul transmis cadrului medical feminin?
Într-un sistem medical deja suprasolicitat, declarații de acest gen nu fac decât să accentueze un climat de insecuritate pentru femeile angajate. Este o palmă directă pentru nenumărate cadre medicale feminine care, în tăcere, mențin rotițele acestui sistem gripat. Atunci când o femeie este eliminată dintr-o funcție din motive legate de genul său, ce fel de mesaj se transmite tinerei generații care speră să intre în acest domeniu? Sentimentul este unul de umilire colectivă.
Dar ne mai mirăm? Conform managerului Raluca Ștefan, o femeie nu este „capabilă” să îndeplinească sarcinile administrative, ca și cum administrarea unui heliport ar necesita o doză magică de testosteron. Este o retorică desprinsă parcă din vremuri de mult apuse, care nu mai are ce căuta într-un sistem medical serios.
Nu este doar un incident singular
Acest caz trasează un cerc al rușinii în care întreg sistemul medical riscă să se închidă. Discriminarea de gen în administrația spitalicească este un simptom al lipsei de profesionalism și al refuzului de a evolua. Problema nu se limitează la Constanța, ci reverberează în întreaga țară. La ce ne putem aștepta dacă astfel de declarații sunt tolerate sau ignorate? Sistemul de urgență riscă să deraieze și mai mult dacă deciziile sunt bazate pe clisee în loc de merit și competență.
