Semnele pe care le ignorăm și costul lor pentru sănătatea orală
Sensibilitatea la rece, cald sau dulce, durerea la masticație, sângerarea gingiilor, respirația urât mirositoare persistentă, modificarea culorii unui dinte și umflarea gingiei sunt semnale de alarmă care nu ar trebui ignorate. La fel stau lucrurile dacă un dinte se mișcă, dacă gingiile se retrag sau dacă apare o schimbare a mușcăturii. Medicul stomatolog Hazem Abbas atrage atenția că o durere care dispare nu înseamnă întotdeauna că problema s-a rezolvat, iar afecțiunea poate continua să evolueze în tăcere.
Greșelile frecvente din igiena zilnică
Una dintre cele mai răspândite erori este periajul prea rapid sau incorect. Mulți oameni se spală pe dinți mai puțin de două minute, omit zonele din spate sau nu curăță suficient marginea gingiei. O altă greșeală este folosirea exclusivă a periuței, fără curățarea spațiilor interdentare cu ață dentară sau periuțe interdentare. Se mai întâlnesc periajul prea agresiv, amânarea schimbării periuței și folosirea unor produse de albire fără recomandare profesională. Recomandarea este periaj de două ori pe zi, timp de aproximativ două minute, cu pastă cu fluor, completat de igiena interdentară; după periaj, excesul de pastă se scuipă, fără clătire abundentă cu apă.
Alimentația și riscul de carii
Bacteriile din placa dentară folosesc zaharurile din alimente și băuturi pentru a produce acizi care atacă smalțul. Nu contează doar cantitatea de zahăr, ci și frecvența consumului: gustările dulci repetate pe parcursul zilei expun dinții la atacuri acide repetate, iar băuturile acide, inclusiv unele sucuri naturale, pot contribui la eroziunea smalțului. Pentru gingii contează o alimentație echilibrată, cu aport adecvat de vitamine, minerale și proteine, însă alimentația nu înlocuiește igiena orală și tratamentul profesional atunci când acestea sunt necesare.
Primii ani: când începe îngrijirea dinților copilului
Prima vizită la stomatolog este recomandată la apariția primului dinte, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de un an. Scopul nu este neapărat tratamentul, ci prevenția: se verifică dezvoltarea dinților, sănătatea gingiilor, obiceiurile alimentare și tehnicile de igienă, iar părinții primesc recomandări adaptate vârstei. Primii dinți de lapte apar de regulă în jurul vârstei de șase luni, iar dentiția temporară cuprinde 20 de dinți. Igiena începe odată cu primul dinte, cu o periuță moale și o cantitate foarte mică de pastă cu fluor: cât un bob de orez până la trei ani, cât un bob de mazăre între trei și șase ani, sub supravegherea unui adult.
Sângerarea gingiilor nu este normală
De cele mai multe ori, sângerarea indică inflamație gingivală, adesea provocată de acumularea plăcii bacteriene și a tartrului. Uneori poate fi favorizată de periajul prea agresiv sau de folosirea incorectă a instrumentelor interdentare, dar nu ar trebui ignorată dacă persistă. Persoanele cu gingii inflamate tind să evite zona respectivă la periaj, ceea ce agravează acumularea plăcii. Soluția nu este renunțarea la igienă, ci realizarea ei corectă și un consult pentru identificarea cauzei, care poate include igienizare profesională și tratarea bolii gingivale.
Stresul, bruxismul și frica de dentist
Stresul și anxietatea pot contribui la bruxism, deși acesta are cauze multiple și se poate manifesta prin încleștarea maxilarelor, scrâșnirea dinților, dureri musculare, cefalee sau uzură dentară. Tratamentul depinde de cauză și severitate; în anumite cazuri se recomandă o gutieră personalizată care protejează dinții fără a elimina neapărat cauza. Frica de dentist are adesea rădăcini în experiențe neplăcute din copilărie, teama de durere, zgomotul instrumentelor sau rușinea legată de starea dinților, iar amânarea consultațiilor ani de zile duce la tratamente mai complexe. Comunicarea, explicarea etapelor și adaptarea ritmului la nevoile fiecărui pacient pot face o diferență majoră.
