Tragediile care zguduie lumea medicală din Iași
Două decese la doar două săptămâni distanță aduc în prim-plan o realitate crudă a sistemului medical românesc. Doi rezidenți de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, tineri aflați la începutul carierei lor, și-au pierdut viața în condiții ce ridică întrebări alarmante despre presiunea și stresul din această profesie. Primul caz, un rezident de 31 de ani din Vaslui, a murit pe 28 martie, urmat de un coleg de 28 de ani, decedat pe 13 aprilie. Ambii activau la Institutul de Gastroenterologie, o secție renumită pentru volumul copleșitor de muncă.
„Stresul e în fiecare secundă”
Potrivit șefei Institutului de Gastroenterologie, dr. Anca Trifan, volumul imens de pacienți și presiunea zilnică sunt constante în această specializare. În timp ce sistemul este deja sufocat de lipsa personalului, rezidenții rămân adesea singuri în fața unei situații imposibile. „Cât putem continua să punem oameni la muncă nesfârșită, mai ales după astfel de tragedii?”, se întreabă cu amărăciune Trifan. Realitatea cruntă? În spitalele din întreaga țară, această atmosferă de stres pare să fie norma, perpetuată de un sistem care pare incapabil să protejeze cadrele medicale.
Infecții respiratorii și condiții insuportabile
În ultimele luni, secția a fost afectată și de episoade de gripă și COVID-19, în rândul personalului. Testele pozitive s-au transformat în ture extenuante, în care medicii au încercat să protejeze pacienții, ignorându-și propriile necesități. Autopsia celui de-al doilea medic a dezvăluit leziuni pulmonare asociate unor infecții respiratorii severe, însă este greu de spus cât din această tragedie aparține bolii și cât sistemului care i-a ignorat semnalele de avertizare.
Rezidenții – o generație sacrificată?
Prof. Dr. Luminița Iancu, prorector al Universității de Medicină din Iași, atrage atenția asupra condițiilor dificile ale specializării în gastroenterologie. Turele de noapte, volumele imense de munci și resursele insuficiente definesc rutina acestor medici. Cu toate acestea, Iancu respinge ideea că suprasolicitarea ar fi cauza acestor decese, subliniind că există și factori de sănătate individuali care nu pot fi ignorați. Dar cât de lung este drumul de la neglijența colectivă la aceste pierderi devastatoare?
Perspectivele absentului sprijin sistemic
Sfidările cu care se confruntă rezidenții de la „Sf. Spiridon” sunt doar un microcosmos al unui sistem sanitar ce cedează sub propriile contradicții. Lipsa personalului auxiliar, turele interminabile și un prag scăzut al toleranței față de semnalele de epuizare fizică sau psihică trag un semnal de alarmă amar. Momentan, pare că tăcerea este răspunsul oficial la această criză profund umană și profesională.
