Petardele – Jucăriile letale care desfigurează copiii
Trebuie să mai numărăm victime până să înțelegem că petardele sunt un coșmar ambalat în culori atrăgătoare? Medicii de la Spitalul pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași trag semnale de alarmă halucinante: 30 de copii, din care doi de doar 7 și 8 ani, au ajuns de Crăciun la urgențe dezmembrati de propriile lor joacă. Este aceasta copilaria pe care o dorim să o perpetuăm?
Arsuri care smulg pielea, mâini mutilate, degete lipsă și traume pe care aceste victime nevionvate le vor purta toată viața. Nici vorbă de un „accident nefericit”. Totul vine dintr-o neglijență revoltătoare, scăpată de sub controlul oricărei autorități demne de acest nume. Petardele smulg nu doar țesuturi și oase, ci și perspectivele unui viitor normal pentru acești copii. Sunt bombe în miniatură, iar cei care le comercializează își spală mâinile de mercenari fără scrupule.
Strigătul disperării: Medicii cer măsuri drastice
Purtătorul de cuvânt al instituției, dr. Cătălina Ionescu, explică fără menajamente: leziunile mutilante sunt trofeele dure oferite de petarde. Jumătate dintre copii internați se confruntă cu spitalizări extinse și cu certitudinea că „lucrurile nu vor fi, așa cum trebuie”, după cum concluzionează medicul. Mesajul este clar: interzicerea definitivă a vânzării petardelor este imperativă, dar cine să audă?
De ce plătim cu sângele propriilor copii pentru o inerție politică și o educație lipsă, distrusă pe altarul unui haos acceptat tacit? Medicii cer ca autoritățile să-și asume responsabilitățile: poliția, guvernul, ba chiar și retailerii care permit această comercializare. Este un joc macabru și iresponsabil continuat an după an, fără ca vreo instituție să aibă curajul să pună piciorul în prag.
Rețeta ignoranței: Petardele sunt doar vârful icebergului
„Educația nu mai e suficientă”, afirmă un cor unanim din partea personalului spitalicesc. Iar copiii? Într-un macabru experiment al imaginației, aceștia ajung să facă combinații de-a dreptul apocaliptice: petarde ascunse în recipiente cu benzină, tuburi transformate în proiectile improvizate. Iată efectul unei culturi a impunității. Nu este prima dată când medicii găsesc cămăși însângerate pe terenul de joacă urban. Anul acesta, însă, „cazurile au fost mai severe decât în anii trecuți”.
Răspunderea plutește în aer, dar nimeni nu o prinde. Cu mâinile lor – sau ce a mai rămas din ele – copiii ne demonstrează costul real al indolenței. Ce ne trebuie să învățăm? Norme mai aspre? O educație publică veritabilă? Sau talmeș-balmeșul nostru festiv continuă nestingherit?
De la neatenție festivă la condamnări pe viață
Traseul este iremediabil: de la focul scânteietor al petardei până la leziunea care mutilă pentru eternitate. Mesaje de informare? Prea târziu. Apeluri disperate către forurile decizionale? Prea puțin. Mai trebuie să vedem capete de copii desfigurate pentru a înțelege cât de absurd este să mai tolerezi aceste bombe de buzunar? Medicii se tem ca până în decembrie viitor, „lucrurile să se uite”. Poate că uitarea este cel mai mare dușman al nostru. Uităm să interzicem, uităm să învățăm, uităm să protejăm.
Ne aflăm într-o buclă infernală. Iar această ignoranță colectivă oferă cadou un spectacol rușinos societății care privește fără reacție. Cine oprește acest coșmar festivist? Cine gândește dincolo de scântei și de haosul comercial? Medicul Ionescu spune clar: „Vom face adresă către forurile care răspund… dar ne este teamă că lucrurile vor fi uitate până la anul”. Așa se reduc destinele noastre la scrum, alături de petarde.
