Parlamentul în fața comediei legislative: pensiile speciale, o „fumigenă” electorală
Un scandal grotesc și un nou episod de indecizie politică alimentează haosul în România. Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost din nou amânat, cu două săptămâni, de către Comisia pentru muncă a Senatului. Desigur, momentul nu putea fi mai bine ales: fix înainte de alegeri, când promisiunile au rol de praf în ochii cetățenilor. Ce se ascunde de fapt în spatele acestui joc murdar? Nimic altceva decât o încercare jalnică de capitalizare electorală, în timp ce problemele reale sunt pasate mai departe.
USR a contestat vehement lipsa de transparență și a calificat proiectul drept o „fumigenă electorală”, construită voit într-o manieră neconstituțională pentru a impresiona alegătorii, doar ca să fie respinsă ulterior sub pretextul rigorilor Curții Constituționale. Totul este calculat cu sânge rece: guvernanții își asigură imaginea de „reformatori”, dar cu mâinile curate, pun vina pe sistem după ce le-au îndeplinit obiectivul electoral.
Un teatru politic ieftin, cu actori adânc înrădăcinați în ipocrizie
PSD și PNL demonstrează încă o dată că sunt maeștri în arta diversiunii. Senatorii social-democrați precum Marius Humelnicu pretind că opoziția sesizează doar aspecte politice, ignorând faptul că însăși alianța de guvernare este arhitectul acestui haos legislativ. Cum poate cineva să mai tolereze un asemenea nivel de cinism din partea unor decidenți care ar trebui să reprezinte interesele cetățenilor, nu doar propriile scopuri?
Opoziția, prin vocea lui Irineu Darău, acuză graba și lipsa de consultare în construirea acestei „reforme esențiale”. Adevărul crud este că pensiile speciale reprezintă un pilon care sfidează principiul egalității în fața legii. Când celelalte categorii de pensionari abia supraviețuiesc, magistrații vor beneficia de pensii de lux bazate pe un sistem croșetat pe măsura privilegiilor. Cine plătește factura? Evident, cetățeanul de rând.
Detaliile proiectului: reforma în tonuri de incompetență
Adoptată de Camera Deputaților, legea propusă prevede pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani, începând din 2026. Conform prevederilor, magistrații vor primi pensii de serviciu de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Deși la prima vedere ar putea părea un pas spre echitate, aspectul calculării pensiilor, precum și modul în care acest proiect a fost „mutilat” prin amendamente, trădează realitatea: o reformă făcută pe genunchi, fără coordonare și consultare.
Nici măcar inițiatorii proiectului nu se pot scuza de încărcătura politică a acestuia. Anularea tabelelor de tranziție propuse inițial, precum și amendamentele punctuale acceptate din partea USR, nu pot salva un proiect construit din start pe fluxuri contradictorii. Și ce să mai zicem despre momentul ales pentru dezbateri, de parcă totul nu ar fi o piesă de teatru ieftin?
Un sistem judiciar sufocat de decenii de compromis
Judecătorii, procurorii și personalul de specialitate din instanțe nu au nevoie de legi-lapidare. Cu toate acestea, majoritatea parlamentarilor ignoră consultările reale, contribuind astfel la vicierea unei reforme care ar putea, în mod ideal, să însemne mai mult decât o armă de propagandă. Argumentul ESR conform căruia astfel de schimbări nu se pot face „în grabă și fără consultare” este doar începutul unei liste lungi de nemulțumiri justificate.
Asta este România anului 2025, unde clasa politică jonglează cu problemele cetățenilor ca să-și dubleze șansele la putere. Cum poate cineva să creadă în bunele intenții ale partidelor care, de fapt, sunt creatorii acestui sistem corupt și inegal? Probabil că o mare parte dintre beneficiarii pensiilor speciale râvnesc la propagarea acestei confuzii perpetue. În realitate, nu există niciun interes sincer pentru o reformă autentică.
