CCR a amânat din nou pronunțarea pe sesizarea lui Grindeanu privind ordonanța SAFE
Curtea Constituțională a României a amânat din nou pronunțarea asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Noul termen stabilit este 21 octombrie.
Sesizarea vizează adoptarea ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Președintele Camerei Deputaților susține că Executivul a generat un conflict constituțional prin adoptarea ordonanței de urgență în aceeași zi în care Parlamentul a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. De asemenea, sesizarea vizează și reglementarea prin ordonanță a unor măsuri care se aflau deja în procedură parlamentară.
Argumentele invocate în sesizare
Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.
În sesizare se arată că există două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței de urgență după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de un Guvern care nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea competenței de legiferare delegată.
De asemenea, sesizarea menționează că prin ordonanța de urgență au fost reglementate soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat. Potrivit documentului, astfel Guvernul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.
Extinderea proiectului inițial al ordonanței
Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate reiese că Guvernul a procedat la extinderea substanțială a proiectului inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că modificările aduse în ședința de Guvern au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.
Președintele Camerei Deputaților apreciază că, prin conduita sa, Guvernul nu doar că a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului.
