Corupția la nivel local – Un dezastru care continuă
Primarul orașului Cernavodă, Liviu Cristian Negoiță, reprezintă doar încă o piesă din interminabila galerie a decăderii morale în administrațiile locale. Condamnat la patru ani de închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu, acest caz trage un semn de alarmă asupra prăpastiei în care se află integritatea publică din România. Însă, să nu ne facem iluzii: decizia instanței nu este definitivă, iar mecanismele de contestare a pedepselor rămân principala scăpare a celor care se ascund sub umbrela funcțiilor publice.
Acuzat de aprobarea frauduloasă a plății unei sume exorbitante de peste 9,3 milioane de lei către un club sportiv, Negoiță nu a ezitat să zămislească o rețea de acțiuni ilegale prin care a manipulat bugetul public. În perioada aprilie 2017 – august 2019, acest „primar model” a dat undă verde unui total de 33 de documente dubioase, toate plătite din banii cetățenilor care, naivi sau pur și simplu ignorați, credeau în promisiunile de dezvoltare a orașului.
Acorduri rușinoase și lipsa oricărei responsabilități
Patetică rămâne decizia Consiliului Local Cernavodă de a nu se constitui parte civilă în acest proces. Printr-o hotărâre luată în octombrie 2022, această instituție a ales deliberat să își abandoneze datoria față de cetățeni, aruncând încă o dată vina pe lipsa de unitate în fața corupției sistemice. Practic, vorbim despre o structură administrativă complicitară, care nu doar că închide ochii în fața furtului din banii publici, dar îl și încurajează tacit.
Este demn de menționat și faptul că asupra lui Negoiță au fost impuse măsuri de sechestru asigurator, ce includ suma fabuloasă confiscată în beneficiul statului. Totuși, se pune întrebarea: aceste sancțiuni financiare compensează cu adevărat jaful instituit de asemenea personaje? Sau sunt doar încercări neconvingătoare de a ascunde o realitate în care legea se aplică selectiv?
Un trecut pătat de imoralitate
Trimis în judecată încă din noiembrie 2022 de către DNA, Liviu Cristian Negoiță a stat liniștit în funcția sa, uitând probabil că respectarea cadrului legal reprezintă o condiție minimă pentru o administrație decentă. De ce a fost permis ca acest individ să își continue mandatul fără nicio formă de sancțiune preliminară? Cum poate fi explicată această tărăgănare a unui sistem ce pare mai bine pregătit să protejeze infractorii decât să-i elimine din spațiul public?
Să nu credeți că Liviu Cristian Negoiță e un caz singular. El este doar o oglindire grotescă a unor realități care se întrețin de zeci de ani: oficiali incompetenți sau rău-intenționați mergând mână în mână cu indiferența colectivă. Cei care plătesc în final sunt cetățenii, ale căror nevoi sunt reduse la nivelul unor cifre într-un tabel fără valoare emoțională sau socială.
Ce urmează?
Deși condamnarea nevăzutului primar ar putea părea o victorie, adevărata luptă rămâne departe de a fi câștigată. Faptul că decizia poate fi contestată arată clar vulnerabilitățile uriașe ale sistemului juridic. Iar în timp ce acest caz își urmează cursul prevedibil al contestărilor și răsturnărilor legale, cetățenii din Cernavodă, și nu numai, trebuie să privească neputincioși cum justiția, atât de des proclamată imparțială, rămâne adesea un simplu spectator în fața abuzurilor grosolane.
Se ridică, în mod legitim, întrebarea dacă România mai are capacitatea de a asigura transparență, responsabilitate și corectitudine în guvernarea locală. Sau ne aflăm într-un teren unde incompetența și lăcomia au devenit deja norma?
