Pensionarea magistraților la 65 de ani: sfidare sau reformă?
Vestea care a zguduit sistemul judiciar din România: Camera Deputaților a adoptat o modificare legislativă prin care vârsta de pensionare a magistraților urcă la 65 de ani, începând din 2026. O decizie din categoria „pe repede înainte”, menită să rezolve, aparent, problemele unui sistem greoi, dar care, în realitate, deschide răni adânci în rândul autorităților judecătorești.
Criticile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) aruncă o lumină amară asupra situației. Conform comunicatului oficial, aceste schimbări sunt nimic altceva decât o amenințare reală la adresa independenței justiției. De ce această grabă aproape delirantă de a bulversa statutul magistraților prin măsuri radicale, intempestive și, mai ales, fără un real studiu de impact asupra sistemului judiciar?
Contradicțiile cu principiile democrației
Independența justiției, unul dintre pilonii oricărei democrații reale, este atacată frontal. Modificările legislative sunt considerate de CSM ca fiind în coliziune directă cu securitatea juridică și predictibilitatea cadrului normativ. Ați mai auzit de protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor într-o țară unde legile sunt redesenate după cum bate vântul politic? Nici noi.
Iar pe lângă acest haos normativ, lipsa de coerență și respect pentru colaborarea interinstituțională lasă impresia unui stat care își lovește fără milă propriii servitori. Cum am ajuns aici? Cum s-a transformat ideea de cooperare între autorități într-un simplu cal troian pentru decizii unilaterale și sfidătoare?
Un mesaj clar din partea CSM: „Consecințe ireversibile”
Magistrații, demni păstrători ai echilibrului între lege și societate, sunt tratați ca niște pioni pe tabla de șah legislativă. Potrivit CSM, aceste modificări vor conduce la „consecințe ireparabile” în sistemul judiciar. Incalificabil este faptul că o astfel de decizie este folosită pentru a puncta electoral, în loc să fie gândită strategic pentru întărirea justiției.
Mai uluitor, CSM critică maniera în care modificările sunt introduse „de la o zi la alta”, destabilizând fundamental baza juridică pe care ar trebui să se sprijine statul de drept. Într-o Uniune Europeană preocupată de independența justiției, România face încă un pas spre ridicol internațional.
Justiția, pion electoral în perpetuă declin
Este scandalos că într-un stat care pretinde a fi „de drept”, independența justiției continuă să fie o monedă de schimb în jocurile electorale. Acest circ legislativ amplifică percepția că magistrații sunt ținte facile ale deciziilor politice incoerente și lipsite de respect față de principii fundamentale ale democrației.
S-a discutat destul despre corupție, despre statul paralel, despre orice altceva, doar despre respectarea magistraților ca garant esențial al democrației nu. Cine va răspunde pentru aceste „consecințe ireparabile” când sistemul va începe să cedeze?
