CRISTINA CHIRIAC, PROPUNEREA PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR GENERAL, A PRIMIT AVIZ NEGATIV DE LA CSM
În data de 12 martie 2026, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, printr-un aviz negativ, să respingă propunerea de numire a Cristinei Chiriac, actuala șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Iași, în funcția de procuror general. Decizia a fost adoptată cu cinci voturi împotrivă, din șase posibile, evidențiind disensiunile din cadrul procurorilor CSM în ceea ce privește numirile de înaltă rang.
PERIOADA INTERVIURILOR PENTRU FUNCȚIILE DE conducere
În aceeași zi, CSM a susținut interviurile pentru alte propuneri avansate de ministrul Justiției, inclusiv pentru funcția de adjunct al procurorului general, dar în cazul lui Marius Voineag, situația nu s-a clarificat. Procurorii din CSM nu au reușit să ajungă la un consens, numărul voturilor fiind egal: trei pentru aviz negativ și trei pentru aviz pozitiv. Această situație complicată va necesita o continuare a deliberărilor la viitoarele ședințe până când se va putea obține o decizie clară.
CONTEXTUL DECIZIEI PRIVIND NUMIRILE
Reamintim că, potrivit legislației, după ce CSM emite un aviz, propunerile ministrului Justiției sunt trimise președintelui României. Dacă avizul este negativ, ministrul are obligația de a organiza un nou interviu cu candidatul, în urma căruia decide dacă propunerea va merge mai departe sau dacă se va relua procesul de selecție. Acest mecanism a fost evident în cazul altor propuneri, precum Codrin Horațiu Miron, care a obținut aviz pozitiv pentru conducerea DIICOT.
VIITORUL PENTRU FUNCTIILE DE conducere
În eventualitatea în care CSM nu va reuși să ajungă la o concluzie în termen de 30 de zile pentru numirea lui Voineag, ministrul Justiției, în conformitate cu prevederile legale, poate înainta propunerea președintelui fără avizul CSM. Această dinamică adaugă un strat de complexitate în structura deciziilor privind numirile în sistemul judiciar, ridicând întrebări cu privire la stabilitatea și credibilitatea instituțiilor judiciare.
RAPORTUL CSM ȘI APLICAȚIA LUI ALEX FLORENȚA
De asemenea, se continuă audierile pentru numirea lui Alex Florența în funcția de procuror-șef adjunct DIICOT, dar nici în acest caz nu s-a ajuns la o concluzie. CSM se află în fața unei provocări semnificative, având în vedere importanța acestor decizii în asigurarea integrității și transparenței sistemului judiciar românesc. Chiar dacă unele propuneri au fost respinse, este crucial ca evaluările să fie corecte și bazate pe criterii obiective, pentru a menține un sistem judiciar puternic și capabil să facă față provocărilor actuale.








