CEI DOI PROCURORI DIN CONSTANŢA ACUZAŢI DE CORUPŢIE RĂMÂN ÎN AREST

O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a confirmat menținerea arestului preventiv pentru cei doi procurori, Gigi Ștefan și Teodor Niță, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, care sunt acuzați decorupție. Aceste acuzații grave, cu implicații majore asupra încrederii în sistemul judiciar românesc, au fost analizate cu atenție în urma contestațiilor formulate de inculpați împotriva deciziei anterioare de arestare.

DECIZIA ICCJ

Pe data de 29 mai 2026, ICCJ a decis, în urma unei ședințe care a durat trei zile, să mențină arestul preventiv pentru ambii procurori, respingând contestația lui Gigi Ștefan ca nefondată. Acest verdict a fost luat după ce completul inițial, format din judecătoarele Anca Barbu și Valerica Voica, nu a reușit să ajungă la un consens, Anca Barbu având o opinie separată în favoarea liberării lui Teodor Niță. Astfel, un al treilea magistrat, Simona Cristina Crăciunoiu, a fost adus pentru a soluționa divergențele, decidând mentinerea arestului preventiv.

ACUZAȚIILE FORMULATE

Gigi Ștefan este acuzat de trafic de influență în formă continuată, fiind suspectat că a acceptat sume considerabile de bani și bunuri pentru a influența soluțiile unor dosare penale. Într-un caz specific, pe 8 aprilie 2026, procurorul a primit suma de aproximativ 60.000 euro, promițând că va determina un alt procuror să rezolve favorabil un dosar. De asemenea, între decembrie 2025 și mai 2026, Ștefan ar fi primit aproximativ 110.000 euro și alte foloase necuvenite de la diverse persoane.

Pentru Teodor Niță, acuzația este de instigare la abuz în serviciu, fiind implicat în acțiuni de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în favoarea unei societăți controlate de o persoană apropiată. Niță ar fi solicitat ofițerului să evite aplicarea sancțiunilor sătului față de activitatea comercială a acelei firme.

DETALII ALE ANCHETEI

Pe parcursul anchetei, au fost descoperite sume de bani semnificative în biroul lui Gigi Ștefan – 100.000 de euro – și în autovehiculul acestuia – 30.000 de euro, indicând o posibilă corupție sistematică. Probele adunate de procurori subliniază gravitatea faptele lor și contribuie la o imagine negativă asupra instituției pe care aceștia o reprezintă.

IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Aceste evenimente subliniază provocările pe care le întâmpină sistemul judiciar din România în lupta împotriva corupției, creând un climat de neîncredere în rândul cetățenilor. Deciziile justiției, inclusiv menținerea arestului preventiv, sunt văzute ca măsuri necesare pentru restabilirea integrității și credibilității instituțiilor legale.