Alexandru Rafila: Cazul din Rusia nu pare a fi ciumă, ci mai degrabă o infecție virală

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a oferit o analiză a situației apărute în Rusia după decesul unei cercetătoare în vârstă de 28 de ani, caz asociat inițial cu posibilitatea unei infecții cu ciumă. Potrivit acestuia, informațiile disponibile în acest moment nu susțin ipoteza unei infecții cu Yersinia pestis.

De unde a apărut legătura cu ciuma

Rafila a explicat că asocierea cazului cu ciuma a pornit de la locul de muncă al cercetătoarei, respectiv un institut care se ocupa teoretic de cercetări pentru combaterea acestei boli. Ulterior, autoritățile ruse au comunicat că decesul a fost cauzat de o pneumonie cu o cauză necunoscută.

De ce nu ar fi vorba despre ciumă

Fostul ministru a argumentat că, în cazul unei expuneri profesionale, tratamentul antibiotic profilactic administrat imediat este foarte eficient și nu ar fi trebuit să se ajungă la forma pneumonică a bolii. De asemenea, a menționat că personalul din astfel de laboratoare este vaccinat, chiar dacă cu un vaccin experimental, tocmai din cauza riscului profesional.

Un alt element semnalat de Rafila este carantinarea unui număr de aproximativ 200 de persoane, mult mai mare decât cele circa 80 care lucrau în institut. Acest lucru indică, în opinia sa, o preocupare pentru o boală cu transmitere respiratorie care se răspândește ușor.

Ipoteza unei infecții virale

Din informațiile prezentate până acum, Rafila consideră că o infecție virală este mai plauzibilă decât una bacteriană. El a precizat că Yersinia pestis este o bacterie și că este posibil ca autoritățile ruse să nu permită accesul unor echipe internaționale de experți până nu vor fi sigure că nu există risc de contaminare și că nu se mai poate face un diagnostic retrospectiv din probele prelevate de la persoana decedată.

Riscul unei epidemii sau pandemii de ciumă

În ipoteza în care cazul s-ar dovedi totuși legat de ciumă, Rafila susține că nu există pericol de epidemie sau pandemie. El a explicat că focarele de ciumă apar anual, în special în Africa, unde se înregistrează aproximativ 80% dintre acestea, și sunt ținute sub control datorită eficienței tratamentului antibiotic, inclusiv atunci când este administrat profilactic persoanelor care vin în contact cu bolnavi.

Situația diferită în cazul unui alt agent patogen

Problema ar fi diferită dacă pneumonia ar fi provocată de un microorganism despre care nu există informații clare. În acest caz, a explicat Rafila, nu pot fi făcute evaluări privind transmisibilitatea și patogenitatea până când nu se cunoaște despre ce microorganism este vorba.

Obligațiile internaționale și inspecțiile la fața locului

Fostul ministru a adus în discuție și obligațiile internaționale privind controlul armelor biologice. Rusia, ca și România, este parte la o convenție a ONU privind controlul armelor biologice sau agenților biologici care pot avea o astfel de utilizare, ceea ce obligă și la inspecții la fața locului. Rafila a apreciat că evitarea unei astfel de inspecții nu este încurajatoare.

Apel la calm

Rafila consideră că informațiile apărute până acum nu justifică panica în rândul populației. El a amintit de efectele pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra percepției publice și asupra modului în care au fost luate unele măsuri, subliniind că o astfel de situație nu trebuie să se repete. În același timp, a precizat că situația trebuie monitorizată și că ar fi important ca autoritățile ruse să accepte, în urma presiunilor internaționale, o inspecție la fața locului.

Identificarea agentului patogen

Întrebat cât timp ar fi necesar pentru a se afla exact cauza decesului, Rafila a explicat că identificarea depinde de accesul la probe. Fie autoritățile ruse comunică rezultatul identificării agentului patogen, fie o misiune internațională merge la fața locului, prelevează probe și le testează. El a precizat că testarea în sine nu este o problemă, deoarece există tehnici de identificare moleculară pentru orice microorganism, care pot fi aplicate într-un interval relativ scurt.

Posibilitatea blocării accesului unei misiuni internaționale

Rafila a fost întrebat dacă autoritățile ruse ar putea împiedica o misiune internațională să ajungă la locul incidentului. El a răspuns afirmativ, explicând că deciziile și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății sunt facultative, nu obligatorii, și că fiecare stat membru al ONU, implicit al OMS, acționează așa cum consideră. Nu există, potrivit acestuia, nicio posibilitate legală de a forța un stat membru, inclusiv Rusia, să coopereze sau să accepte o inspecție la fața locului.

Nivelul de risc pentru populație

În ceea ce privește riscul pentru populație, Rafila a declarat că nivelul stabilit de OMS pentru regiunea europeană este foarte scăzut, inclusiv pentru Rusia, cu excepția regiunii unde s-a petrecut incidentul, unde este calificat drept slab. El a concluzionat că nu este vorba despre o problemă reală de sănătate publică.