Aproape trei milioane de decese atribuite încălzirii globale între 2016 și 2023
Schimbările climatice au ajuns să reprezinte o amenințare tot mai mare pentru sănătatea oamenilor. Aproape trei milioane de decese asociate temperaturilor extreme au fost atribuite încălzirii globale provocate de activitatea umană între 2016 și 2023, arată un nou raport internațional. Datele apar în cea de-a zecea ediție a raportului Lancet Countdown, publicată miercuri, 28 octombrie 2026, înaintea summitului climatic COP31. Cercetarea a reunit 146 de specialiști din 30 de țări.
Numai în 2023, canicula a fost asociată cu aproximativ 710.000 de decese la nivel mondial, un bilanț mai mare decât cel provocat de malarie sau HIV. Peste 70% dintre aceste decese au fost atribuite schimbărilor climatice provocate de om. Pentru a calcula numărul deceselor atribuite încălzirii globale, cercetătorii au comparat mortalitatea asociată temperaturilor extreme cu estimările privind decesele care ar fi avut loc în absența schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.
Specialiștii cer declararea unei urgențe sanitare mondiale
În fața acestor cifre, cercetătorii cer ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept o urgență sanitară mondială, astfel încât guvernele să acorde mai multă atenție protejării populației. Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului Lancet Countdown, avertizează că efectele asupra sănătății se agravează mai repede decât măsurile luate pentru combaterea lor.
„La zece ani de la Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății avansează mai repede decât răspunsul global la aceste efecte”, a declarat Marina Romanello. Ea a adăugat: „De aceea solicităm ca schimbările climatice să fie recunoscute ca o urgență sanitară mondială.”
Cercetătorii propun dezvoltarea unui mecanism internațional de intervenție, coordonat între state, asemănător celor folosite de Organizația Mondială a Sănătății în cazul unor crize majore. Scopul nu este doar intervenția în timpul valurilor de căldură, ci pregătirea sistemelor medicale pentru riscurile viitoare, prin investiții în infrastructura medicală, sisteme de avertizare timpurie și măsuri pentru protejarea persoanelor expuse. În ultimul deceniu, 56 dintre cele 194 de state membre ale OMS au început să își adapteze sistemele de sănătate, dar cercetătorii consideră aceste progrese insuficiente.
Pierderi economice de peste 1.000 de miliarde de dolari anual
Temperaturile extreme afectează puternic și economia mondială. În ultimii trei ani, scăderea productivității muncii provocată de căldură a generat pierderi economice estimate la peste 1.000 de miliarde de dolari anual. În Asia de Sud-Est, pierderile au reprezentat aproximativ 3,9% din produsul intern brut, în timp ce în Africa au ajuns la 3,2%. Europa a înregistrat pierderi de circa 0,2% din PIB, iar continentul american de aproximativ 1,5%.
În 2025, peste jumătate din suprafața terestră a planetei s-a confruntat cu secetă extremă timp de cel puțin o lună. Deși investițiile în energie curată au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, combustibilii fosili continuă să asigure peste 80% din energia consumată la nivel mondial. Poluarea aerului asociată folosirii acestora este responsabilă pentru aproximativ 2,73 milioane de decese anual. În cel puțin 77 de țări, reducerea poluării atmosferice a contribuit la evitarea a aproximativ 323.000 de decese anual.
Europa, afectată de valuri repetate de caniculă în vara lui 2026
Două studii publicate în octombrie 2026 au estimat că valurile de caniculă din Europa au fost asociate cu peste 50.000 de decese în lunile iunie, iulie și august. Analiza a inclus 854 de orașe din 30 de țări europene și a arătat că aproximativ 32.600 dintre aceste decese au fost atribuite încălzirii globale provocate de activitatea umană. Cele mai vulnerabile au fost persoanele de peste 80 de ani, însă temperaturile extreme au afectat și adulții mai tineri.
Raportul Lancet Countdown a fost publicat cu mai puțin de două săptămâni înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice, COP31, programată între 9 și 20 noiembrie 2026, în Antalya, Turcia. Autorii cer ca sănătatea populației să devină un element central al negocierilor, iar țările cu resurse financiare mai mari să sprijine statele cele mai vulnerabile. Marina Romanello a atras atenția că instabilitatea geopolitică din ultimii doi ani a împins în plan secund problema încălzirii globale, deși efectele acesteia asupra sănătății continuă să se agraveze.
