Cât de contagioasă este lepra? Ce spun specialiștii
Lepra reprezintă o afecțiune infecțioasă cronică, cauzată în principal de bacteria Mycobacterium leprae. Această boală, despre care se credea că a dispărut, a reapărut în România după mai bine de 40 de ani, având confirmate două cazuri la Cluj-Napoca. Specialiștii ne explică modalitățile prin care poate fi contactată această boală.
Risc redus de infectare
Contrar temerilor, lepra nu este atât de contagioasă pe cât s-ar putea crede. Statistici recente arată că 95% dintre adulți care intră în contact cu o persoană infectată nu vor dezvolta boala, datorită imunității naturale. Totuși, copiii sunt mult mai predispuși la această infecție decât adulții, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la protecția lor.
Transmiterea leprei nu se realizează prin contact întâmplător cu un bolnav, cum ar fi strângerea mâinii, îmbrățișarea sau chiar statul lângă acesta în mijloacele de transport în comun. De asemenea, infecția nu se transmite de la mamă la făt sau pe cale sexuală, ceea ce diminuează și mai mult riscurile de contagiune.
Un alt aspect important este că pacientul nu este considerat contagios la doar câteva zile după începerea tratamentului cu antibiotice, putând astfel să ducă o viață normală fără a necesita izolarea.
Modalități de transmitere
Transmiterea leprei se produce în situații de contact apropiat și prelungit. Calea de infectare principală este aeriană, prin tuse sau strănut, dar există și posibile transmisii prin contact direct cu leziunile cutanate ale persoanei infectate. Toți contacții apropiați ai unei persoane diagnosticată cu lepră, în special membrii familiei, sunt supuși unor examene periodice pentru a depista posibile infecții.
Când să mergem la medic?
Diagnosticul de lepră trebuie luat în considerare atunci când apar leziuni cutanate, fie ele roșii sau depigmentate, ce prezintă hipoestezie (scăderea sensibilității) sau anestezie, precum și alte simptome neurologice sau oftalmologice. Acest lucru este deosebit de important pentru pacienții care au istoric de călătorii în zone cu incidență crescută a bolii, cum sunt regiunile din Asia sau Africa.
De asemenea, simptomele leprei pot apărea mult timp după expunere, de obicei între 3-5 ani, dar pot ajunge chiar și până la 20 de ani. Această incubație îndelungată face extrem de dificil de identificat sursa infectării, punând în evidență complexitatea problemelor legate de această boală, despre care se știe că a fost sistematic ignorată.
Relevanța informării corecte
În condițiile în care lepra reapare în România, este esențial ca publicul să fie informat corect cu privire la această boală. Conștientizarea și educația sunt cheia pentru a preveni stigmatizarea persoanelor infectate și pentru a promova o atitudine proactivă în fața sănătății publice.
Astfel, este de datoria noastră să ne informăm și să ne educăm asupra riscurilor și modalităților de prevenire, astfel încât să putem contribui la diminuarea efectelor acestui flagel care, deși rar, își face simțită prezența din nou.
