Răspândirea variolei ovinelor și caprinelor: O criză inevitabilă?
În data de 12 septembrie 2024, scene de neimaginat au avut loc la Centrul Național de Combatere a Bolilor (CNCB). Cu un ton alarmant de grav, instituția s-a întrunit de urgență în urma unei veste cutremurătoare: focar de variolă ovină și caprină confirmat în Straldzha, regiunea Yambol din Bulgaria. Nepăsarea și ignoranța publicului românesc au creat premisele unei catastrofe zootehnice fără precedent. ANSVSA și-a făcut datoria—convocând CNCB, încercând să stăvilească dezastrul. Dar oare cetățenii vor lua în serios acest pericol iminent?
Haosul și panica sunt la rădăcina sistemului veterinar românesc. Reprezentanții statului, prin experiența lor îndoielnică, au încercat să își mascheze incompetența cu măsuri de prevenire și control, deja tardive. Printre acestea, figurează alocarea de personal veterinar permanent la toate punctele de trecere a frontierei de coșmar cu Bulgaria. Da, vor asigura controlul animalelor și produselor de origine animală. Dar nu era aceasta o măsură ce trebuia implementată cu decenii în urmă?
De asemenea, punctele de dezinfecție, acum magic necesare la toate punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria, vor fi implementate. Vehiculele vor fi efectuate dirijate obligatoriu, dar oare câtă eficiență poate avea un sistem infectat de neglijența statului? Până când vom lăsa ignoranța să ne sufoce viața economică și agricolă?
Informarea fermierilor și a transportatorilor despre riscurile variolei și măsurile preventive—altă măsură ridicolă. Fermierii neascultați și transportatorii sceptici, într-un tango al ignoranței perpetue. 30 de zile de la emiterea acestei decizii par mai degrabă o glumă proastă într-o situație atât de gravă.
Măsurile de securitate: Rezolvare sau Amăgire?
În această înfierare a realității, ANSVSA sugerează că operatorii economici din România implicați în comerțul rumegătoarelor mici să urmeze „cu atenție” instrucțiunile transmise. Serios, oamenii vor înțelege vreodată gravitatea situației? Intenția liniilor directoare date de DSVSA județene este probabil bună, dar implementarea lor va eșua într-un sistem putred și corupt.
Fiecare suspiciune de boală trebuie notificată de urgență. Va respecta cineva asta? Istoria ne-a arătat că în fața acestei crize haotice, autoritățile sunt incapabile de a cataliza o schimbare reală și durabilă. Aici intervine conștiința publicului, însă cineva și-o va asuma vreodată?
Ceea ce se petrece în România nu este doar o criză sanitară, ci una existențială. Este necesară o revitalizare totală a mentalității și a sistemului veterinar. Problema este că, probabil, va fi prea târziu când această realizare va țâșni în conștiința colectivă a unei populați dezolate și apatice.
