„`html

Curtea Constituțională discută noua Lege a integrității

Curtea Constituțională a României (CCR) se află în mijlocul unei controverse legate de noua Lege a integrității, dat fiind că unele aspecte ale acesteia sunt contestate de diverși politicieni și organizații. Principalele mize ale discuțiilor includ sancțiunile pentru aleșii aflați în funcție, precum și obligația partenerilor de viață ai acestora de a depune declarații de avere.

Amendamentele contestate

Amendamentul denumit „Fritz” a stârnit neliniște deoarece prevede pierderea mandatului pentru aleșii care au fost declarați incompatibili înainte de intrarea în vigoare a legii. Aceasta ridică întrebări privind retroactivitatea normelor legale, încălcând astfel principiul constituțional conform căruia legea se aplică doar pentru viitor.

Obligația de a declara averile partenerilor

Un alt aspect discutat se referă la obligativitatea partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese. Acest amendament a fost criticat pentru că nu definește clar relațiile de parteneriate, ceea ce poate duce la confuzii și abuzuri în interpretarea legii.

Impactul asupra fondurilor europene

Legea integrității, considerată un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuie să fie promulgată până la 31 august 2026. Social-democrații acuză USR și PNL de blocarea accesului la fondurile europene necesare, în valoare de 771 milioane de euro, sub pretextul protejării liderilor politici.

Declarații din partea liderilor politici

Contestatarii susțin că nu pot fi impuse sancțiuni pe baza unei legi considerate neconstituționale, subliniind totodată că debirocratizarea procesului electoral nu se poate realiza în detrimentul transparenței. În acest context, CCR a limitat deja, în deciziile anterioare, caracterul public al anumitor informații legate de averile familiilor demnitarilor, ceea ce aduce în discuție credibilitatea întregului demers.

„`