Un arhitect al unei scheme Ponzi este arestat în România, India cere extrădarea
Într-un caz de mare amploare care a captat atenția internațională, autoritățile din India au solicitat României extrădarea lui Oleksandr Zapichenko, un cetățean ucrainean acuzat de implicarea într-o schemă Ponzi ce a păgubit mii de investitori din India cu peste 16 milioane de euro. Arestat în mai 2026, bărbatul se află în prezent într-un proces de extrădare, care urmează să fie decis pe 29 iulie.
Zapichenko a fost prins în urma unei solicitări formulate de Interpol New Delhi, pe fondul unor acuzații grave de spălare de bani, legate de o schemă complexă care le oferea investitorilor randamente inacceptabile, între 6% și 11% pe săptămână, pentru a atrage un număr imens de persoane. Se estimează că între 14.000 și 15.000 de investitori au fost atrași în această rețea frauduloasă, care pretindea că investițiile erau realizate în aur, argint și bijuterii de lux.
Autoritățile indiene au avansat informații conform cărora Zapichenko a avut un rol central în operarea schemelor, fiind direct responsabil de conversia fondurilor primite de la clienți în numerar și ulterior în criptomonede, în special USDT, o criptomonedă stabilă. Această metodă permitea grupului să „spală” banii obținuți din fraudă și să îi facă greu de urmărit.
Implicarea ucrainenilor în această schemă nu se limitează doar la Zapichenko; Olena Stoian, considerată co-arhitectul proiectului, a fost arestată în Republica Moldova, iar autoritățile române colaborează cu cele ale Moldovei în acest context. În conformitate cu informațiile oficiale, prejudiciul total reclamant se ridică la suma impresionantă de 1,7 miliarde de rupi indiene, echivalentul a περίπου 16 milioane de euro. Această situație a determinat autoritățile indiene să intervină cu percheziții în diferite locații și să înghețe conturile băncilor scufundate în scandal.
Zapichenko a fost reținut pe 22 mai 2026, iar o zi mai târziu Curtea de Apel București a aprobat arestarea sa preventivă, având în vedere gravitatea acuzațiilor și riscurile de fuga. Până acum, el a contestat măsurile judiciare prin care a fost privat de libertate, cerând să fie plasat în arest la domiciliu, dar instanța a subliniat că nu există garanții suficiente pentru a asigura respectarea legii.
În contextul acestui caz, este important de menționat că autoritățile române au stabilit că Zapichenko nu avea rezidență sau domiciliu oficial în România și nu beneficia de dreptul de azil. Fără un loc de muncă sau o reședință stabilă în Uniunea Europeană, tranzacțiile sale au fost extrem de dificile de justificat, fiind doar susținute de un contract de închiriere necorespunzător.
Următoarele etape în procesul de extrădare a lui Oleksandr Zapichenko vor evidenția abordările internaționale în combaterea fraudelor de mare amploare, în vreme ce indienii continuă să caute dreptate pentru victimele schemei Ponzi devastatoare.
