Deținuții care muncesc în România: o realitate economică și socială
Peste 7.300 de persoane private de libertate își desfășoară activitatea în diverse domenii în România, conform informațiilor oficiale furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). Datele din luna octombrie arată că acest număr include 7.311 deținuți care au muncit în activități organizate atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Aceste activități nu sunt doar un mod de a ocupa timpul, ci devin o sursă semnificativă de venituri, valoarea totală a serviciilor prestate de aceștia atingând în 2025 suma impresionantă de 110,3 milioane de lei, o creștere substanțială de 30,5% față de anul precedent, când suma era de 84,5 milioane de lei.
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în continuă expansiune. Între septembrie și noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, atrăgând peste 240 de operatori economici. Aceste întâlniri au fost esențiale în facilitarea legăturilor între mediul privat și instituțiile penitenciare, oferind oportunități de angajare pentru deținuți și încercând să ajute la reintegrarea acestora în societate.
Regulile și condițiile pentru munca deținuților
Activitățile lucrative desfășurate de persoanele private de libertate sunt reglementate de Legea nr. 254/2013. Potrivit legii, penitenciarele pot stabili contracte de prestări servicii cu entități externe, permitând astfel utilizarea forței de muncă a condamnaților. Munca poate fi desfășurată în diverse forme: în interiorul unităților de detenție, în exterior sau în regim de voluntariat, în funcție de necesitățile instituției și de regimul de detenție al deținutului.
Cu toate acestea, nu toți deținuții pot lua parte la aceste activități. Legea impune o serie de condiții specifice, printre care se numără clasificarea în regim deschis, absența unei încercări de sustragere de la executarea pedepsei, întreținerea legăturilor cu familia și lipsa cercetărilor penale pentru alte infracțiuni. Aceste criterii sunt esențiale pentru a asigura selecția corectă a deținuților care pot participa la muncă, bazându-se pe comportamentul și gradul de risc asociat cu fiecare individ.
Modul de distribuire a veniturilor
Un aspect important al muncii deținuților este distribuția veniturilor obținute. Din păcate, sumele câștigate nu ajung integral la deținuți. Veniturile sunt colectate de administrația penitenciarului și distribuite conform legii. Numai 40% din venitul fiecărui deținut îi revine acestuia, iar din această sumă, 90% poate fi folosit pe durata detenției, în timp ce restul de 10% este consemnat la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la momentul eliberării. În același timp, 60% din venituri sunt reținute de administrația penitenciarului, fiind utilizate ca venituri proprii și contabilizate conform legislației în vigoare.
Perspectivele viitoare
Odată cu creșterea interesului angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele, aceste parteneriate nu doar că ajută la reintegrarea socială a deținuților, ci și contribuie la acoperirea deficitului de forță de muncă din sectoare care se confruntă cu lipsuri acute. Fiecare activitate desfășurată în acest sens nu poate fi văzută doar prin prisma remunerării financiare, ci și ca o oportunitate de a contribui pozitiv la societate, de a îmbunătăți abilitățile profesionale și de a sprijini reintegrarea celor care au plătit deja un preț pentru greșelile lor. Aceste evoluții evidențiază complexitatea sistemului penitenciar și importanța susținerii unui proces de schimbare, atât pentru deținuți, cât și pentru întreaga comunitate.
