Interviul pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție: Vlad Grigorescu își expune viziunea
La data de 24 februarie 2026, Vlad Grigorescu, actual procuror DIICOT, a susținut un interviu pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În cadrul acestui interviu, Grigorescu a subliniat necesitatea de a orienta instituția spre cauze de complexitate mai mare, afirmând: „Momentul actual este unul care impune acțiune, nu o reacție impulsivă sau o reformă conjuncturală”.
Grigorescu a evidențiat că DNA trebuie să se adapteze la o realitate în continuă schimbare, care include cauze mai sofisticate și o presiune mai mare asupra procurorilor. „Măsurile urmăresc corectarea acestui decalaj, prin reorientarea fermă a DNA către combaterea corupției de înalt nivel”, a adăugat procurorul, făcând apel la o gestionare strategică a cauzelor.
Măsuri propuse pentru o reformă eficientă
În ceea ce privește măsurile pe care le-ar implementa imediat după preluarea mandatului, Grigorescu a precizat că va solicita procurorilor să identifice problemele cu care se confruntă în activitatea lor zilnică. „Voi convoca o adunare pentru a discuta aceste probleme și a gândi soluții fezabile, subliniind că întregul proces trebuie să se desfășoare în mod transparent”, a menționat el.
De asemenea, Grigorescu a propus reglementarea prin ordin a „regulilor transparente privind mutarea procurorilor dintr-o secție în alta”, pentru a evita percepția de sancționare. Măsurile de mutare ar trebui să fie excepționale și stipulate în regulament, pentru a preveni orice interpretare greșită.
Digitalizarea și prioritizarea cauzelor
Un alt aspect esențial în viziunea lui Grigorescu este crearea unei comisii dedicate digitalizării în cadrul DNA, având în vedere nevoia de a integra soluții bazate pe inteligența artificială în analizarea datelor. Aceste inovații ar putea eficientiza semnificativ activitatea procurorilor.
În plus, procurorul a pus accent pe introducerea unor „criterii obiective de prioritizare a cauzelor”, destinând resursele instituției în mod prioritar celor mai presante cazuri. Exemplificând aceste criterii, el a menționat: nivelul funcției persoanelor implicate, cuantumul prejudiciului și urgența procedurală.
Critica instrumentelor actuale
Când a fost întrebat despre acordurile de recunoaștere a vinovăției, Grigorescu a observat o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește focalizarea DNA pe cauze de complexitate inferioară. „Dacă numărul de aceste acorduri depășește numărul rechizitoriilor, se poate concluziona că instituția se orientează către cauze mai puțin complexe”, a adăugat el, evidențiind nevoia de a redresa această direcție.
Interviul lui Vlad Grigorescu pentru funcția de procuror-șef al DNA a oferit o privire detaliată asupra viziunii sale pentru reformarea și eficientizarea luptei împotriva corupției în România. Măsurile propuse de el pun accent pe transparență, digitalizare și o abordare bazată pe fapte concrete.
