Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reacție după ce Guvernul a anunțat sesizarea CCR. „Este fără precedent”
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis o declarație critică la adresa Guvernului după ce acesta, prin intermediul premierului interimar Ilie Bolojan, a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională pentru rezolvarea unui conflict juridic de natură constituțională legat de restanțele salariale din sistemul judiciar. Aceasta a caracterizat acțiunile Executivului drept „presiuni asupra justiției”, subliniind că este fără precedent ca o parte implicată într-un proces să critice public deciziile instanței și să formuleze acuzații privind neconstituționalitatea conducerii instanței înainte de finalizarea litigiului.
„Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice”, se arată în comunicatul emis de ICCJ.
Acuzații de presiune asupra justiției
Autoritatea a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul acestor afirmații asupra independenței justiției. „O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, și nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public”, a precizat ICCJ.
Guvernul, pe de altă parte, susține că sesizarea CCR este justificată, având în vedere că ICCJ a solicitat Executivului mai multe fonduri pentru plata salariilor restante ale magistraților, iar acest lucru a fost refuzat, din motive de buget. La elaborarea bugetului pe 2026, premierul Bolojan a decis să redirecționeze resursele financiare destinate magistraților spre alte priorități, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul justiției.
Consecințe financiare și legale
Ministerul Finanţelor a estimat că impactul financiar al neexecutării obligațiilor de plată conform sentințelor judecătorești ar putea ajunge la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar întârzierea ar putea genera penalități de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de neplată.
Aceste evenimente subliniază tensiunile continue dintre Guvern și sistemul judiciar, amplificând îngrijorările legate de separația puterilor în stat și de respectarea principiilor statului de drept.
