Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat decizia din dosarul de lovitură de stat în care sunt vizați Georgescu și Potra
În data de 14 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a avut o sesiune de judecată în care a analizat contestațiile formulate în cazul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și altor membri ai grupului lor, trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Această acțiune judiciară este parte dintr-un proces mai amplu, inițiat de Parchetul General, iar contestațiile au fost generate după ce Curtea de Apel București a validat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea procesului pe fond.
A doua amânare a procesului
La ora 16:10, ÎCCJ a stabilit un nou termen pentru 28 aprilie, când va judeca în continuare contestațiile în dosarul referitor la Georgescu și Potra, acuzați pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procesul a fost deschis la ora 9:00, iar Călin Georgescu a fost întâmpinat de susținători la intrarea în instanță.
Acuzațiile formulate de procurori
Călin Georgescu a fost acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și transmiterea de informații false. De asemenea, Horațiu Potra este acuzat de tentative de infracțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și de violarea regimului materiilor explozive.
Evenimentele din dosar și implicarea procurorilor
Procurorii au deschis acest dosar după ce, în decembrie 2024, Potra și mercenarii săi au fost reținuți în trafic pe drumul spre București. Aceștia sunt acuzați că au organizat întâlniri clandestine, inclusiv una care a avut loc pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde au conceput un plan pentru a deturna un protest menționat de Georgescu.
Detaliile încercării de destabilizare
Procurorii susțin că, în cadrul acestei întâlniri, Georgescu a contactat un lider extremist, oferind un îndemn provocator. Se menționează că protestul planificat pentru 8 decembrie 2024, destinat susținerii fostului candidat la prezidențiale, ar fi fost folosit ca mijloc de provocare a haosului.
Implicarea grupurilor paramilitare
Procurorii argumentează că acești mercenari urmau să fie înarmați, având asupra lor materiale explozive, cu scopul de a genera panică și teroare în rândul protestatarilor. Se insistă asupra faptului că planul era unul elaborat, având potențialul de a provoca distrugeri și haos în societate.
Importanța acestui caz
Acest proces nu doar că aduce în prim-plan serii de acuzații grave legate de subminarea ordinii democratice, dar subliniază și tensiunile actuale din societatea românească, unde unele grupuri luptă pentru a discredita instituțiile. Informațiile transmise de procurori și detaliile întâlnirilor clandestine evidențiază un context complex, în care stabilitatea națională este pusă sub semnul întrebării.
