Înalta Curte a suspendat activitatea comitetului pentru analiza legislației din Justiție

Pe data de 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să suspende temporar activitatea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care fusese înființat de prim-ministrul Ilie Bolojan. Această decizie a fost adoptată în urma unui recurs, în care instanța a constatat un posibil exces de putere în constituirea și funcționarea comitetului, ridicând astfel întrebări serioase cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat.

Decizia a fost luată în urma unei cereri formulate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, care a contestat înființarea comitetului, solicitând instanței de contencios administrativ de la Curtea de Apel București suspendarea hotărârii. În ciuda faptului că pe 15 ianuarie 2026 Curtea de Apel București respinsese acțiunea Coaliției, ÎCCJ a decis acum să admită recursul, ceea ce a dus la suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025, care stipula constituirea comitetului.

Comitetul, conform deciziei inițiale, era format din membri ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, având ca principală atribuție analiza legislației adoptate în 2022 și efectele acesteia. De asemenea, comitetul avea rolul de a lua în considerare opiniile asociațiilor de magistrați și ale organizațiilor neguvernamentale în procesul de revizuire a legislației.

Decizia ÎCCJ a fost primită cu interes de către societatea civilă și de specialiștii din domeniul dreptului, continuând să sublinieze tensiunile existente în raporturile dintre puterile statului și provocările legate de independența sistemului judiciar în România. Această acțiune face parte dintr-o serie de evenimente mai ample legate de reforma sistemului de justiție, care au fost sursa unor dispute legale și politice de lungă durată în țară.

Până la pronunțarea instanței de fond, activitatea acestui comitet rămâne suspendată, ceea ce va avea un impact evident asupra ritmului și direcției în care se vor desfășura reformele în domeniul Justiției în România, în contextul alegerilor din 2024.