Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul fostului episcop Corneliu Onilă
La data de 19 noiembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat decizia sa cu privire la cazul lui Corneliu Onilă, fost episcop de Huși. Această instanță a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de Onilă, care fusese condamnat la opt ani de închisoare pentru viol, agresiune sexuală și șantaj, însă a respins solicitarea acestuia de suspendare a executării hotărârii, ceea ce înseamnă că el va continua să-și execute pedeapsa.
Primul termen pentru judecarea recursului în casație a fost stabilit pentru 20 ianuarie 2026, iar în această procedură va fi citat Corneliu Onilă, partea civilă și instituțiile implicate, inclusiv Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”. Decizia recentă a instanței este definită ca fiind finală, iar judecătorii au decis să trimită cauza la Completul nr. 2, format din trei judecători.
Acuzațiile și detenția lui Onilă
În urmă cu câteva luni, pe 30 aprilie 2025, ÎCCJ a pronunțat o sentință definitivă în cazul lui Cornel Onilă, menținând astfel pedeapsa inițială de opt ani de detenție. Acesta a fost acuzat de viol și agresiuni sexuale comise împotriva unor elevi din cadrul Seminarului Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huși, instanța subliniind gravitatea faptelor comise. De asemenea, în același dosar, şi Sebastian Cristi Jitaru, fost arhimandrit, a fost condamnat la o pedeapsă totală de 14 ani și 2 luni de închisoare, odată cu descontopirea pedepsei inițiale de 15 ani și 4 luni.
Pe lângă acțiunile penale, instanța a decis că Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” sunt părți responsabile civilmente, alături de Onilă și Jitaru. Acest pas este considerat a fi un precedent, dat fiind că pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe Române, o eparhie este chemată în instanță pentru abuzurile comise de către conducătorii săi.
Impactul și implicațiile scandalului
Scandalul în care au fost implicați Onilă și Jitaru nu numai că a zguduit fundațiile Instituției Bisericii, dar a generat și un val de indignare și proteste în rândul comunității. Victimele abuzurilor au cerut daune în valoare totală de 500.000 de euro, iar procurorii au luat măsuri pentru a asigura acoperirea acestor daune, prin includerea instituțiilor în litigiu.
În concluzie, cazul fostului episcop Corneliu Onilă este nu doar o problemă juridică, ci și o reflectare a abuzului de putere în cadrul instituțiilor religioase, ridicând întrebări profunde despre responsabilitatea și transparența acestora în fața legii.
