CCR a respins sesizarea privind presupusul conflict între Guvern și ICCJ pe tema restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea fusese formulată de Ilie Bolojan, care susținea că instanțele au intervenit în atribuțiile puterii executive și legislative prin obligarea Guvernului să aloce fonduri pentru plata drepturilor restante din sistemul judiciar.

Judecătorii constituționali au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor și a obținut, în primă instanță, o hotărâre favorabilă privind plata drepturilor salariale restante.

În luna iulie, Bolojan își motivase demersul la CCR argumentând că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. El susținea că „puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, respectiv în zona de Justiție.

În opinia sa, „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce reprezenta „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Suma menționată de premierul interimar se ridică la 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță.

Curtea de Apel a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.