Călin Georgescu și Horațiu Potra, față în față la Curtea de Apel București
În data de 21 ianuarie 2026, Călin Georgescu a ajuns în fața instanței, unde va avea o întâlnire crucială cu Horațiu Potra, în cadrul unui proces deosebit de important. Judecătorii vor analiza acuzațiile care îl vizează pe Georgescu, un fost candidat la prezidențiale, care este acuzat că ar fi încercat să destabilizeze ordinea constituțională, având alături mercenarii lui Potra. De asemenea, fiul și nepotul lui Potra au fost eliberați recent din arest, în timp ce liderul grupului mercenar a rămas în detenție.
Detalii despre judecata de la Curtea de Apel
La Curtea de Apel București, un judecător va examina probele și documentele prezentate în dosar pentru a decide dacă procesul poate continua. La ultima sesiune, care a avut loc pe 22 decembrie 2025, judecătorul a aprobat cererea lui Horațiu Potra de a introduce un stick de memorie ce conține înregistrări video pertinente la dosar și a dispus citarea unui martor implicat în percheziția efectuată pe 26 februarie 2025 la locuința acestuia din Mediaș.
Deciziile instanței și implicațiile acestora
Judecătorul a confirmat cererea lui Potra, însă alte solicitări ale acestuia au fost respinse. În urma unei decizii a instanței, Horațiu Potra rămâne în arest, în timp ce fiul său, Dorian, și nepotul său, Alexandru, se află în arest la domiciliu. Aceștia au fost aduși în țară din Dubai pe 20 noiembrie 2025, după ce au fost reținuți pentru diverse acuzații, inclusiv tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Acuzațiile formulate de procurori
Călin Georgescu, împreună cu Horațiu Potra și alți 20 de inculpați, este implicat într-un dosar serious în care sunt acuzați de infracțiuni grave. Procurorii susțin că după decizia CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, Georgescu și Potra au planificat acțiuni violente în scopul destabilizării ordinii constituționale. Întâlnirea clandestină de la un complex de echitație din Ciolpani este un element cheie în acest caz, având ca scop coordonarea unor acțiuni subversive.
Riscurile pentru securitatea națională
Acțiunile planificate de cei implicați ar fi putut duce la o severă amenințare la adresa securității naționale, prin perturbarea ordinii constituționale și generarea unui climat de violență. Printre dovezile adunate de procurori se numără diverse materiale găsite în timpul perchezițiilor, inclusiv arme și echipamente cu potențial distrugător, care ilustrează gravitatea situației.
Concluziile procurorilor
Rechizitoriul întocmit de procurori subliniază pericolul real reprezentat de acțiunile celor implicați, evidențiind impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra stabilității sociale și politice din România. Astfel, continuarea procesului va fi crucială pentru justificarea acțiunilor legale împotriva acestor indivizi și pentru protejarea ordinii constituționale.
