ANAF și frații Micula: Măsuri asigurătorii menținute de Înalta Curte de Casație și Justiție
Într-o decizie crucială publicată pe 3 noiembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat legalitatea măsurilor asigurătorii impuse de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) asupra companiilor SC European Food SA și SC Transilvania General Import Export SRL, aparținând fraților Micula. Această hotărâre este fundamentată pe necesitatea statului de a recupera ajutoare de stat acordate ilegal în cazul Micula.
Potrivit unui comunicat ANAF, instanța a validat acțiunile Fiscului care vizau blocarea bunurilor acestor firme, subliniind că măsurile sunt legale și justificate, având rolul de a proteja interesele statului și de a garanta recuperarea fondurilor care au fost declarate nelegale de către Comisia Europeană. Aceasta reprezintă o etapă importantă în războiul juridic care se desfășoară între ANAF și frații Micula, care au fost implicați într-un controversat litigiu referitor la subvențiile primite.
ANAF a demarat măsurile asigurătorii în 2024, pentru a asigura recuperarea ajutoarelor de stat, conform Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015. Aceste măsuri au fost justificate de potențiale încercări de înstrăinare a bunurilor de către debitorii identificați, prin urmare, autoritățile au acționat rapid pentru prevenirea unor eventuale pierderi financiare ale statului.
Decizii judecătorești importante în dosarele fraților Micula
Pe rolul instanțelor s-au aflat două dosare esențiale (nr. 435/35/2024 și nr. 505/35/2024), având ca părți ANAF și companiile deținute de frații Micula. În cazul dosarului nr. 435, Înalta Curte a admis recursul ANAF, revocând o sentință anterioară care favorizase Societatea European Food S.A., iar în cazul dosarului nr. 505, recursul formulat de Transilvania General Import-Export SRL a fost considerat nefondat.
Astfel, instanța a reușit să restabilească măsurile de sechestru asupra bunurilor, subliniind gravitatea situației economice create de non-îndeplinirea obligațiilor de rambursare a ajutoarelor de stat, în lumina deciziilor europene. De asemenea, ANAF a finalizat un comunicat care menționează că aceste măsuri sunt necesare pentru conservarea patrimoniului celor care răspund solidar la rambursarea ajutoarei de stat în cazul Micula.
Investigații asupra fraudelor fiscale
În același timp, procurorii din cadrul Parchetului General au desfășurat percheziții la companiile fraților Micula în județul Bihor, vizând posibile infracțiuni de evaziune fiscală și delapidare, în legătură cu sumele exorbitante primite ilegal. Aceștia suspectează că unor bunuri au fost transferate fraudulos către alte entități pentru a evita plata datoriilor către stat, prejudiciul estimat fiind de 163 milioane lei.
Contextul ajutoarelor de stat acordate fraților Micula
Frații Ioan și Viorel Micula sunt investitori suedezi stabiliți în România și acționari majoritari ai societății European Food and Drinks Group. Începând cu 1998, aceștia au beneficiat de stimulente fiscale în perioada de tranziție a regiunilor defavorizate, însă în 2005, România a renunțat la aceste stimulente, determinând frații Micula să ceară despăgubiri prin intermediul unui tribunal arbitral, invocând tratatul bilateral de investiții cu Suedia.
Tribunalul arbitral a decis în 2013 că România a încălcat obligațiile internaționale, acordând despăgubiri de 180 milioane euro. Însă, în 2015, Comisia Europeană a declarat că aceste despăgubiri constituie ajutoare de stat ilegale, impunând autorităților române să recupereze sumele deja plătite.
Aceste evoluții subliniază complexitatea și gravitatea cazului Micula, evidențiind o afacere din jurul ajutoarelor de stat care obligă autoritățile române să acționeze cu fermitate și să respecte reglementările europene, pentru a evita scandaluri financiare și sancțiuni ulterioare.
Consecințele pentru statul român
Aceste măsuri și investigații derulate de ANAF și Parchet vor avea un impact semnificativ asupra modului în care România gestionează ajutoarele de stat și corupția asociată, reprezentând un pas important către transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor statului. De asemenea, vor încerca să restabilească încrederea publicului și a investitorilor străini în sistemul economic românesc, care a fost afectat de scandaluri repetate în trecut.
