Alexandru Bălan, fostul număr doi din serviciul de informații al R. Moldova, trimis în judecată de DIICOT pentru tentativă la trădare
Pe data de 3 martie 2026, procurorii DIICOT au anunțat trimiterea în judecată a lui Alexandru Bălan, fost adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, sub acuzația de tentativă la trădare. Acesta ar fi încercat să transmită informații secrete de stat ale României către KGB din Belarus. Cazul lui Bălan a fost considerat una dintre cele mai grave amenințări la adresa securității naționale a României, având în vedere rolul său anterior în structurile de inteligență.
Detalii despre acuzațiile aduse lui Bălan
Conform comunicatelor DIICOT, Bălan face obiectul unor acuzații severe, inclusiv tentativă la trădare în formă continuată și divulgarea secretului care periclitează securitatea națională. Dosarul său va fi judecat de Curtea de Apel București și se bazează pe probe solide, inclusiv pe contactele sale cu ofițeri de informații din cadrul KGB din Belarus, pe parcursul anului 2024.
Colaborarea cu serviciile străine
Procurorii au identificat că, în perioada în care ocupase funcția de șef al Direcției Generale de Contraspionaj, Bălan a intrat în posesia unor informații clasificate, esențiale pentru securitatea națională. De când a părăsit instituția, acesta ar fi păstrat fără drept documente confidențiale, fiind astfel expus acuzațiilor grave de trădare. Informațiile secrete de care dispunea au fost considerate extrem de sensibile, având legătură cu activitățile Federației Ruse.
Întâlniri cu ofițerii KGB
De asemenea, DIICOT a dezvăluit că Bălan a avut mai multe întâlniri cu ofițeri KGB din Belarus în Budapesta, unde a adoptat măsuri contrainformative pentru a-și proteja solicitările de informații sensibile. La aceste întâlniri, Bălan ar fi încercat să stabilească relații de colaborare în scopul transmiterii unor date strategice în schimbul unor sume de bani.
Documentele confiscate
În urma unei percheziții efectuate în luna septembrie 2025, autoritățile au descoperit două documente conținând informații secrete de stat, a căror divulgare ar putea pune în pericol securitatea națională a României. Aceste dovezi subliniază gravitatea faptei și impactul potențial pe care l-ar putea avea asupra relațiilor internaționale, în special în contextul tensiunilor actuale dintre statele est-europene și Rusia.
Contextul politic și diplomatic
Alexandru Bălan a fost numit în funcția de adjunct al șefului SIS în 2016, cu sprijinul lui Vladimir Plahotniuc, având ulterior legături cu serviciile de informații ruse și belaruse. Aceste conexiuni sunt esențiale pentru înțelegerea procesului său de recrutare și a activităților sale dubioase. La momentul reținerii, surse au arătat că activitățile sale ar putea fi parte a unei rețele mai mari de spionaj operată pe teritoriul Uniunii Europene.
Implicarea guvernamentală și expulzări diplomatice
În aceeași perioadă, Ministerul de Externe al Cehiei a expulzat un diplomat din Belarus, suspectat de legături cu Alexandru Bălan. Această acțiune a confirmat suspiciunile privind o rețea extinsă, implicată în activități de spionaj și subminare a statelor din regiune. Consecințele acestor evenimente pot avea un impact semnificativ asupra securității regionale și a stabilității politice în zona est-europeană.
Concluzii
În concluzie, cazul lui Alexandru Bălan este nu doar o poveste de trădare personală, ci și un indiciu al tensiunilor geopolitice actuale și al provocărilor de securitate în fața cărora se confruntă România. Judecarea acestuia va fi atent urmărită, având potențialul de a influența relațiile internaționale, dar și imaginea serviciilor de informații din Republica Moldova și din alte state ex-sovietice.
