Acuzații grave împotriva lui Cătălin Ștefăniță Zisu. Prejudiciu uriaș la cimitirul Ghencea Militar
Într-un tablou sfâșietor al corupției la nivel înalt, cel puțin trei personaje centrale, cu funcții de răspundere, sunt trase la răspundere de Direcția Națională Anticorupție. Generalul Cătălin Ștefăniță Zisu, colonelul în rezervă Lucian Amorăriței și omul de afaceri Ionel Olteanu stau în prim-planul unui scandal colosal, legat de extinderea cimitirului Ghencea Militar, iar prejudiciul evaluat este exorbitant – aproape 12 milioane de lei!
Mecanismul fraudulos: Cum au fost orchestrat fictiva „extindere”
Ancheta dezvăluie detalii incredibile. În perioada 2022 – 2023, în calitate de comandant al U.M. 02574 București – Comandamentul Logistic Întrunit, Zisu, cu binecuvântarea și complicitatea lui Amorăriței, a aprobat documente și lucrări inexistente pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar. Numai o parte dintre lucrările angajate conform contractului s-au concretizat, dar facturile au fost procesate și decontate integral. O capodoperă a minciunii, justificată cu acte falsificate furnizate de antreprenorul Ionel Olteanu și echipa sa de „specialiști” în falsuri.
Care a fost schema? Sub contractul de aproape 42 de milioane de lei, întreaga operațiune s-a bazat pe documente falsificate. Avize, transporturi de materiale inexistente și rapoarte modificate au fost folosite pentru a justifica plăți uriașe pentru lucrări imaginar executate. Un exemplu revoltător: facturi având mențiunea „Bun de plată” pentru transporturi de pământ și alte materiale care, bineînțeles, nu s-au efectuat niciodată.
„Bun de plată” pentru nimic. Cine trage sforile?
Cătălin Zisu a continuat să aprobe procesele-verbale fabricate, avizele false și facturile mincinoase. Împreună cu Lucian Amorăriței, care la momentul respectiv ocupa funcția de președinte al comisiei de recepție, aceștia practic au orchestrat ceea ce DNA califică drept una dintre cele mai grave fraude financiare din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Între cauțiuni din povești și gestionarea controlului judiciar
Partea „simpatică”? Generalul Cătălin Zisu este nevoit să plătească o cauțiune de un milion de lei, o sumă infimă în raport cu prejudiciul pe care l-a cauzat. La fel și Olteanu, în timp ce pentru colonelul Amorăriței suma scade la jumătate. Toate acestea, pentru ca cei trei să evite arestul preventiv. Rezultatul: aceștia își continuă „vacanța” sub măsura controlului judiciar, având, bineînțeles, obligația să nu comunice între ei. Ce ironie usturătoare!
Un gust amar: Justiție sau praf în ochi?
Presa molfăie detaliile, iar DNA promite pedepse grele dacă cei vizați vor încălca termenii controlului judiciar. Totuși, ce poate fi mai apăsător decât imaginea unui general al Armatei Române, simbol al încrederii publice, pus sub lupa corupției pentru frauda generată de propria conducere? De câte asemenea scenarii ascunse pe sub birouri mai avem nevoie până când concluzia devine evidentă? În loc să apere interesele națiunii, personaje de genul acesta par să-și găsească consolarea în băltoacele abuzului instituțional.
Un exemplu grăitor pentru „eroii” de carton
Aceasta nu este doar o poveste despre bani sifonați, ci despre onoare pierdută și despre cum cei care jură să apere țara o trădează din interior. Cu astfel de exemple la vârf, cine mai crede în ideea unei administrații militare necorupte?
