CCR analizează sesizarea privind restanțele salariale ale magistraților
Curtea Constituțională se pronunță miercuri asupra sesizării formulate de prim-ministrul interimar Ilie Bolojan în legătură cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost depusă după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță într-un dosar privind neplata unor restanțe salariale apărute ca urmare a majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
În ședința de Guvern din 2 iulie, Ilie Bolojan a declarat: „Am decis (…) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.”
Premierul interimar a explicat că, potrivit juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, deoarece, conform Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative.
Bolojan a susținut că „puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”. El a afirmat că instanța „perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce ar reprezenta „o ingerință directă” în activitatea Executivului.
Sumele solicitate de Înalta Curte
În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe.
Premierul interimar a precizat: „Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ nouă milioane de euro.”
Bolojan a adăugat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, mai există și sume în zona de Parchet, de aproximativ trei miliarde de lei.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.
