Comisia de la Veneția, sesizată privind amendamentul care a dus la încetarea mandatului primarului Timișoarei
Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a transmis o interpelare oficială către Comisia de la Veneția, la cererea a doi membri ai Parlamentului României, solicitând un punct de vedere privind legalitatea așa-numitului amendament Fritz, care a dus la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
În solicitarea oficială, Helgesen cere Comisiei de la Veneția să se pronunțe asupra compatibilității dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale aplicabile.
Potrivit sesizării, aceste dispoziții legislative tranzitorii pun capăt, ex lege, mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, în mod automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.
Sesizarea subliniază că aplicarea acestor prevederi poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate avea un impact direct asupra continuității reprezentării democratice locale și asupra stabilității autonomiei locale în România. Documentul menționează angajamentul Congresului pentru consolidarea democrației locale în statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv prin monitorizarea aplicării Cartei europene a autonomiei locale.
Recomandările Comisiei de la Veneția au caracter de soft law, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu, deși în dreptul internațional contemporan se atestă o tendință de a completa legislația tradițională obligatorie cu norme de soft law.
Anterior, Comisia Europeană a fost sesizată cu privire la această lege. Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană, menționând că serviciile sale sunt angajate în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.
Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au atras atenția, într-o scrisoare adresată șefei executivului UE, asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și a riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești, solicitând atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.
Curtea Constituțională a României a reținut că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni bine definite juridic, menite să protejeze integritatea funcției, fără a fi încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea a menționat că, după intrarea în vigoare a Constituției din 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituțional, iar legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. CCR notează că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.
Reprezentanții PSD au transmis, după sesizarea depusă la Comisia Europeană de către USR, că încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională. Social-democrații susțin că USR solicită oficialilor europeni să pedepsească România în favoarea președintelui lor de partid, omițând să precizeze că acesta este un condamnat definitiv pentru conflict de interese.
PSD mai arată că este o campanie antinațională și antieuropeană, pentru că acționează în contradicție cu standardele de integritate recomandate României de Comisia Europeană. Potrivit social-democraților, cazul condamnatului Fritz întrunește vulnerabilitățile de integritate semnalate României în analizele anticorupție și în rapoartele anuale din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
