„`html
CCR a rămas în pronunțare pe sesizarea lui Ilie Bolojan privind conflictul cu Instanța supremă
Data actualizării: 16.07.2026 13:27. Data publicării: 16.07.2026 12:15. Curtea Constituțională a României a dezbătut, joi, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Detalii suplimentare despre sesizare
În cadrul ședinței, reprezentantul juridic al Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut Curții Constituționale să respingă sesizarea formulată de premier, considerând că aceasta este inadmisibilă. Argumentul folosit a fost că cererea a fost făcută de un Guvern cu atribuții limitate, iar această solicitare ar transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar. Totodată, s-a solicitat constatarea inexistenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă.
Cauza acestei sesizări
Sesizarea a fost depusă în urma unei acțiuni declanșate de Înalta Curte de Casație și Justiție care a solicitat Guvernului să achite restanțe salariale, apărute în urma unor majorări stabilite prin hotărâri judecătorești. Ilie Bolojan a declarat, pe 2 iulie, că instanța de judecată a intervenit în atribuțiile executive și legislative referitoare la gestionarea finanțelor publice, ceea ce contravine principiilor de separație a puterilor în stat.
Contextul financiar și juridic
La începutul lunii martie, Înalta Curte a sesizat Curtea de Apel București, cerând obligarea Guvernului să plătească suma de 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale. Guvernul a contestat această decizie, instanța stabilind un termen limită de 9 iulie pentru soluționarea cazului. Acțiunea a fost rapid admisă de tribunal, obligând Guvernul să respecte decizia instanței de judecată.
Declarațiile lui Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a subliniat că instanța judecătorească depășește limitele competenței constituției, intervenind în alocarea resurselor bugetare. Premierul a menționat că obligația de a gestiona bugetul de stat aparține exclusiv puterii executive și legislative, iar implicarea instanței în această sferă reprezintă o perturbare a echilibrului bugetar național.
Decizia și implicațiile acesteia
Ministerul de Finanțe a avertizat că o astfel de sentință ar putea afecta grav bugetul de stat și separația puterilor în cadrul instituțiilor. Curtea de Apel București a stabilit anterior penalități de 1% pe zi pentru întârzierea plăților, crescând astfel presiunea asupra Guvernului de a acoperi aceste restanțe salariale.
„`
