Azilele din Bihor: Decizia Curții de Apel București cu privire la Viorel Pașca și familia sa
Astăzi, 13 iulie 2026, Viorel Pașca și familia sa așteaptă cu sufletul la gură verdictul Curții de Apel București, care va decide dacă aceștia rămân sub control judiciar sau vor fi arestați preventiv. Viorel Pașca, împreună cu soția sa, Florica Pașca, și cei trei fii, Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin Pașca, sunt implicați într-un scandal major legat de azilele ilegale din Bihor, care au adus în atenția autorităților acuzații grave de trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității celor care beneficiau de servicii, sub pretextul unei activități caritabile.
Acuzațiile din dosar și detalii ale investigației DIICOT
Dosarul în care sunt implicați Pașca și familia sa a fost deschis de DIICOT, în urma unor investigații ce au scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile, printre care vârstnici și persoane cu dizabilități psihice, au fost transformate în simple „surse de venit”. Rețeaua, condusă de Viorel-Teodor Pașca și familia sa, funcționa sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), care pretindea că oferă servicii sociale și medicale, însă nu avea licențele necesare pentru a desfășura astfel de activități.
Declarațiile lui Viorel Pașca în fața instanței
În cadrul audierilor de săptămâna trecută, Viorel Pașca a declarat că nu îi este rușine de activitatea sa din ultimii 20 de ani, afirmând că a încercat să ajute persoanele aflate în dificultate, care nu mai aveau pe nimeni. El a subliniat că a lucrat cu conștiința împăcată și că nu a dorit niciodată să facă rău altora.
Decizia instanței și așteptările următoare
În data de 2 iulie, Tribunalul București a decis să plaseze familia Pașca sub control judiciar, în ciuda cererii procurorilor de arestare preventivă. Această decizie a fost contestată de DIICOT, ceea ce a dus la actuala audiere de la Curtea de Apel București, așteptată cu interes de toți cei implicați în caz.
Impactul social și reacțiile comunității
Acest caz a atras atenția asupra abuzurilor din azilele ilegale și a ridicat semne de întrebare cu privire la protecția legală a persoanelor vulnerabile în România. Diverse organizații, precum Federația Columna-SCOR, au cerut schimbări legislative pentru a asigura protecția adecvată a acestor persoane. Totodată, reacțiile comunității și ale opiniei publice sunt mixte, având în vedere gravitatea acuzațiilor și impactul acestora asupra societății.
