Un fost senator, fost procuror, achitat definitiv tocmai de oamenii pe care îi investigase ani de zile — și un articol publicat pe 9 martie 2026 care confirmă, din altă perspectivă, o parte din faptele documentate în ancheta noastră.

Reacție din 10 martie 2026 | Sursă externă citată: Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026

Pe 9 martie 2026, Ziua News a publicat un articol semnat de Valer Marian — fost senator PSD de Satu Mare, fost procuror, publicist și, nu în ultimul rând, unul dintre oamenii trimiși în judecată de însuși procurorul Cristian Ardelean de la DNA Oradea. Articolul, primul dintr-un serial intitulat «O justiție slută, coruptă și ciufută», confirmă mai mulți actori și mecanisme pe care ancheta noastră le-a documentat separat. Conexiunile nu sunt întâmplătoare.

Cine este Valer Marian și de ce contează vocea lui

Valer Marian s-a născut pe 2 august 1960 în Târgu Dăbâca, județul Cluj. A absolvit Dreptul la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj și a lucrat ca procuror la Satu Mare în ultimii ani ai regimului comunist, până la revoluție. În ianuarie 1990, imediat după căderea regimului, a intrat în dosarul Revoluției, de unde a ieșit în conflict cu colegii și a demisionat din magistratură. A devenit jurnalist, ulterior director al cotidianului Gazeta de Nord-Vest din Satu Mare.

În 2008 a intrat în PSD sub aripa baronului local Mircea Govor, a ajuns în doi ani președintele organizației județene Satu Mare și senator în două legislaturi consecutive (2008–2012 și 2012–2016). În Senat s-a remarcat ca o voce incomodă atât pentru adversari cât și pentru propriul partid: a atacat public colaborarea dintre SRI și DNA, a interpelat conducerea Parchetului General pe tema generalului Florian Coldea, a denunțat la DNA pe Liviu Dragnea pentru instigare la fals în dosarul referendumului din 2012. În mai 2013 a fost exclus din PSD — conform propriilor declarații, la presiunile ambasadorului american Mark Gittenstein, ca reacție la interpelările sale critice la adresa Covesi și Coldea.

Conexiune directă  În 2016, procurorul Cristian Ardelean — același pe care îl vom regăsi în ancheta noastră despre DNA Oradea — l-a trimis în judecată pe Valer Marian pentru complicitate la șantaj, alături de Mircea Govor. Rechizitoriul a fost contrasemnat de Ciprian Man. Pe 30 martie 2021, Curtea de Apel Oradea l-a achitat definitiv pe Marian — motivul: fapta nu era prevăzută de legea penală. Același complet Musta–Filimon.

Achitat, Marian nu s-a oprit din scris. Din 2016 până la eliminarea lui Man și Ardelean din DNA (2019), a publicat, potrivit propriilor declarații, peste 50 de articole despre abuzurile lor — în Cotidianul, Avertisment, Lumea Justiției și Ziua News. A fost unul dintre primii publiciști care a documentat public, cu declarații judiciare și transcrieri, practica de fabricare a denunțurilor de la DNA Oradea.

Valer Marian

Ce spune articolul din 9 martie 2026

Materialul lui Marian are ca obiect declarat istoria corupției în sistemul judiciar din Bihor și Satu Mare pe parcursul a trei decenii. Este primul episod dintr-un serial anunțat. Deși nu îl menționează explicit pe Marius Voineag, articolul cartografiază ecosistemul în care Voineag a activat și confirmă, din perspectiva unui martor-participant, mai multe mecanisme pe care ancheta noastră le-a documentat prin alte surse.

Marian descrie în detaliu perioada în care Gheorghe Groza a condus Curtea de Apel Oradea.

„Corupția a ajuns la cote maxime la Curtea de Apel Oradea în perioada în care președinte al acestei instanțe a fost Gheorghe Groza, cu origini și rudenii în județul Satu Mare.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026

Potrivit lui Marian, fostul judecător din Satu Mare Gheorghe Borleșteanu — care înainte de pensionare fusese vicepreședinte al Tribunalului — intervenea regulat în favoarea afaceriștilor cu dosare la Curtea de Apel Oradea, trecând prin birourile judecătorilor și grefierilor ca prin proprietatea sa. Marian afirmă că președintele Groza se întâlnea cu afaceriști sătmăreni la Hotelul Dacia-Continental, unde aveau loc, în varianta sa, întâlniri care finalizau dosarele în favoarea plătitorilor. Marian precizează că DNA și SRI nu au intervenit — sau, scrie el, nu au vrut să intervină, invocând că structurile teritoriale ale acestor instituții aveau conexiuni cu grupul respectiv.

Context verificat  Gheorghe Groza a condus Curtea de Apel Oradea in perioada 2004-2009 (dupa alte surse 2005-2011, conform articolului Marian). A decedat pe 19 iulie 2025. Sursa juridice.ro, citand Curtea de Apel Oradea, il descrie drept un exemplu de profesionalism si devotament si noteaza ca in calitate de presedinte al Curtii de Apel Oradea a contribuit decisiv la demersurile pentru renovarea Palatului de Justitie – lucrare executata de firma Selina a lui Beniamin Rus, mentionata tot de Marian.

Marian menționează în același articol că o fostă președintă a Curții de Apel Oradea a fost monitorizată de un serviciu secret în legătură cu discuțiile purtate cu patronul Selina — Beniamin Rus — pe marginea unui contract de 20 de milioane de euro pentru reabilitarea Palatului de Justiție, despre care s-a vehiculat un comision de un milion de euro. Marian scrie că respectiva șefă s-a retras din funcție și s-a pensionat. Rus, scrie Marian, a fost condamnat în primă instanță la 4 ani pentru șpăgi de 800.000 de euro în dosarul fostului șef al CJ Bihor, Alexandru Kiss, dar a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Oradea după nouă ani de judecată, inclusiv o retrimitere la Tribunal și eliminarea înregistrărilor SRI.

Verificat independent  Achitarea lui Alexandru Kiss și Beniamin Rus a fost confirmată de minuta Curții de Apel Oradea din 23 martie 2023, publicată de bihon.ro. Achitarea pe fond a venit după ce probele obținute pe mandat de siguranță națională au fost excluse. Același mecanism — excluderea probelor SRI — a fost folosit și în dosarul Marian–Govor.

Man și Ardelean prin ochii celui pe care l-au trimis în judecată

Cea mai directă intersecție între articolul lui Marian și speța noastră privește procurorii Ciprian Man și Cristian Ardelean. Marian i-a urmărit metodic din 2016 până în 2019, publicând zeci de articole pe baza declarațiilor judiciare, transcrierilor și documentelor de dosar. Articolul din 9 martie 2026 sintetizează această experiență:

„Sub egida lor, Serviciul Teritorial al DNA a înregistrat cele mai multe trimiteri în judecată, dar și cele mai multe achitări, devenind campion național în materie. Cel puțin patru judecători au fost trimiși abuziv în judecată, fiind achitați pentru că fapta nu exista sau nu era prevăzută de legea penală, după ce au fost suspendați din activitate și privați de venituri vreme de patru ani. După cum a mărturisit guralivul procuror Ardelean, scopul lor era să bage frica în judecători pentru a pronunța soluții de condamnare în dosarele DNA.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026

Această descriere corespunde punct cu punct celor documentate în ancheta noastră. Tonul Marian este mai puțin juridic decât al nostru — el scrie din perspectiva unui om care a trăit experiența direct — dar faptele se suprapun: înregistrarea din 19 ianuarie 2018, declarația lui Nicolae Csorz la Curtea de Apel Oradea în iunie 2018, cele 53 de achitări în 2018, practica testelor poligraf aranjate.

Ce adaugă Marian față de materialele noastre este perspectiva istorică: el arată că ecosistemul Man–Ardelean nu a apărut din vid, ci s-a grefat pe o infrastructură instituțională de corupție care funcționa la Curtea de Apel Oradea cu cel puțin un deceniu înainte de venirea lor la DNA. Groza, Borleșteanu, întâlnirile de la Dacia-Continental, dosarul Selina–Kiss — toate preced era Man–Ardelean. Ceea ce au adăugat cei doi a fost sistematizarea: au transformat o rețea informală de favoruri și influențe într-o procedură reproductibilă de fabricare a dosarelor.

Ciprian Man(stanga) si Ardelean Cristian(dreapta)

Alin Haniș: de la replica din 2018 la investigația MApN din 2026

Articolul lui Marian menționează o singură dată Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor — în contextul afacerii vânătorii ilegale a lui Ciprian Man. Marian scria în 2018 că Man a împușcat nouă cerbi lopătari la o vânătoare organizată de afaceristul Dorel Ungur pe fondul de vânătoare al asociației Crișana Hunting, asociație care era în acel moment inculpată într-un dosar DNA Oradea instrumentat chiar de Man.

Dreptul la replică al IPJ Bihor din 25 ianuarie 2018 — publicat în presa locală și citat în articolele lui Marian — a fost semnat de șeful de atunci al instituției: Alin Haniș.

Intersecție cu ancheta noastră  Alin Haniș este unul dintre cei patru ofițeri identificați în ancheta noastră privind rețeaua din Bihor legată de investigațiile MApN din februarie 2026. Prezența sa ca semnatar al replicii instituționale în apărarea lui Man în 2018 și, ulterior, în ancheta actuală reprezintă o linie de continuitate instituțională care nu poate fi ignorată.

Marian nu trage această concluzie în articolul său — el nici nu îl mai menționează pe Haniș în materialul din 9 martie 2026. Dar datele sunt publice și coroborabile: același om, aceeași geografie instituțională, același tipar de acoperire.

Alin Haniș

Ce spune Marian despre Voineag

Articolul lui Valer Marian nu îl menționează pe Marius Voineag. Serialul abia a început — primul episod acoperă istoria Curții de Apel, nu a DNA central sau a PICCJ. Este posibil că episoadele viitoare să intre pe teritoriul care ne interesează direct.

Ce este semnificativ pentru ancheta noastră este că Marian afirmă, referindu-se la perioada post-2019:

„Reînvierea corupției după emascularea DNA Oradea […] La începutul lunii aprilie 2025 a făcut furori, umori și urdori un articol publicat în presa națională și locală, intitulat «Mafia în robe. Rețeaua Udroiu-Antik-Țarcă și capturarea justiției române», semnat de consacratul jurnalist Sorin Roșca-Stănescu.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026

Cu alte cuvinte: Marian susține că, după plecarea lui Man și Ardelean în 2019, golul de putere a fost umplut de o altă rețea, cu alți actori. Investigația Roșca-Stănescu din aprilie 2025, la care face referire Marian, vizează magistrați de la Secția penală a Curții de Apel Oradea, procurori și ofițeri de poliție din Oradea. Ancheta noastră a documentat că, în această perioadă (2023–2025), DNA era condusă de Marius Voineag, care a lăsat nesancționate mai multe decizii discutabile și a permis, prin inacțiune sau decizie activă, continuarea unor scheme pe care le cunoștea.

Relația dintre «emascularea DNA Oradea» (cum o numește Marian) și reconstituirea rețelei de corupție sub o altă formă este exact ceea ce ancheta noastră a urmărit: nu doar ce a făcut Voineag, ci ce a lăsat să crească în locul a ceea ce ar fi trebuit să distrugă.

Valer Marian ca sursă: valoare și limite

Valer Marian este o sursă atipică. Nu este un investigator independent — este un om cu propriile dosare în sistem, cu propriile axe politice și cu o istorie personală de conflicte cu exact actorii pe care îi denunță. DNA Oradea l-a urmărit penal. El i-a urmărit publicistic pe procurorii DNA Oradea. Achitarea sa definitivă din 2021 validează concluzia că urmărirea penală nu a avut suport probatoriu — dar nu transformă automat fiecare afirmație a sa în adevăr verificat.

Cu această precizare față de cititor, valoarea documentară a scrierilor sale din 2016–2019 rămâne reală. El a publicat prime declarații ale lui Nicolae Csorz la Curtea de Apel Oradea înainte ca presa centrală să le preia. A transcris pasaje din înregistrarea din 19 ianuarie 2018 și le-a dat contexte procedurale verificabile. A semnalat relația Man–Dorel Ungur–Crișana Hunting cu detalii pe care DNA nu le-a negat la nivel factual, ci doar le-a minimizat. Instanțele au confirmat ulterior o mare parte din faptele pe care le-a documentat.

Notă metodologică  În articolul de față, afirmațiile lui Valer Marian sunt prezentate ca atare — atribuite explicit lui și Ziua News — și nu sunt tratate ca fapte verificate independent decât acolo unde există corroborare documentară separată. Informații neconfirmate din alte surse sunt semnalate explicit.

Portret cu oglindă

Există o simetrie între traseul lui Valer Marian și cel al procurorilor pe care i-a denunțat. Man și Ardelean l-au trimis în judecată. El a continuat să scrie. Ei au fost eliminați din DNA în 2019. El a fost achitat în 2021. Astăzi, la 65 de ani, scrie în continuare — de data aceasta despre un sistem care, susține el, și-a schimbat forma dar nu fondul.

Că Valer Marian și ancheta noastră converg spre aceeași hartă instituțională nu înseamnă că fiecare afirmație a fiecăruia este validată de cealaltă. Înseamnă că harta există și că mai mulți observatori independenți, din unghiuri diferite, o recunosc.

Serialul lui Marian continuă. Al nostru, de asemenea.

Profil: Valer Marian (n. 2 august 1960)

Procuror Satu Mare, până în 1990. Jurnalist și director Gazeta de Nord-Vest Satu Mare. Senator PSD 2008–2016 (ulterior independent). Prefect Satu Mare. Exclus din PSD în mai 2013. Trimis în judecată de DNA Oradea în aprilie 2016 pentru complicitate la șantaj — dosar instrumentat de Cristian Ardelean, confirmat de Ciprian Man. Achitat definitiv de Curtea de Apel Oradea pe 30 martie 2021. Colaborator permanent al Cotidianul, Lumea Justiției, Avertisment, Ziua News. Din 2016 până în 2019: peste 50 de articole despre Man și Ardelean.

Declarat incompatibil de ANI în 2013 (ulterior contestat). Acuzat de presă că l-ar fi salvat pe Gabriel Oprea de ridicarea imunității parlamentare (2016, negat de Marian). Fost colaborator al lui Mircea Govor, cu care a rupt relațiile public în 2013. Apărat în dosarul penal de profesorul Gheorghiță Mateuț.