Lucian Duță scapă definitiv de o condamnare la închisoare
Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duță, a fost eliberat definitiv de o condamnare de șase ani de închisoare pentru luare de mită. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis pe 10 decembrie 2025 încetarea procesului penal împotriva sa. Această încheiere vine după ce, în 2022, a fost condamnat la 6,3 milioane de euro mită primită de la două firme de software ce colaborau cu CNAS în perioada 2010-2012.
„Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian împotriva deciziei penale nr. 1049/A din data de 25 iulie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 45188/3/2018 (171/2021) (…) Casează în parte hotărârea atacată, doar în ceea ce priveşte acţiunea penală, referitor la inculpatul Duţă Nicolae-Lucian şi rejudecând, în aceste limite (…) dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (…) Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în decizia ÎCCJ.
Decizia recentă a ÎCCJ nu a absolvit însă total de responsabilitate pe Duță, deoarece instanța a menținut „dispozițiile privind confiscarea specială și măsurile asiguratorii” din acest dosar. După o perioadă de detenție, fostul președinte al CNAS fusese pus în libertate în luna septembrie 2025, printr-o decizie anterioară a aceleași instanțe.
În 25 iulie 2022, Duță a fost condamnat, în primă instanță, de Tribunalul Bucureşti la șase ani de închisoare, sentință ce a fost confirmată ulterior de Curtea de Apel Bucureşti. Condamnarea era legată de acuzația că a acceptat mită de 6,3 milioane de euro de la firmele implicate în contractele cu CNAS.
Judecătoarele Daniela Panioglu și Adina Guluțanu, care l-au condamnat pe Lucian Duță, s-au confruntat cu cercetări disciplinare din partea Inspecției Judiciare, întrucât au fost acuzate de exercitarea funcției cu rea-credință și de folosirea de expresii inadecvate în deciziile lor, inclusiv în motivarea sentinței în cazul Duță.
Recursul în casație constituie o cale extraordinară de atac, ce permite contestarea hotărârilor definitive, cu scopul de a verifica legalitatea acestora la o instanță superioară. Desigur, acest proces reflectă complexitatea și disfuncționalitățile din Justiția românească, în fața unor cazuri controversate și de mare interes public.
