Judecătorii Curții de Apel București au respins propunerea Guvernului privind pensiile magistraților
Într-o decizie de mare impact, judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) s-au reunit în Adunarea Generală pe data de 24 noiembrie 2025, unde au adoptat, cu o majoritate covârșitoare, un punct de vedere prin care resping propunerea legislativă a Guvernului ce viza modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Din cei 243 de judecători care fac parte din această instanță, 216 au fost prezenți, iar 215 dintre aceștia au votat împotriva modificărilor propuse.
Reprezentanții instituției au explicat că „Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, subliniind că această decizie se aliniază demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege contestat, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost făcut public în urmă cu o săptămână, în cadrul unei proceduri de transparență decizională. Conform acestuia, se propunea ca pensia magistraților să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute obținute în ultimii 5 ani de activitate. De asemenea, cuantumul pensiei nu ar fi putut depăși 70% din ultima indemnizație netă. Vârsta de pensionare urma să fie majorată la 65 de ani, cu o tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În fine, vechimea minimă necesară în magistratură se menținea la 25 de ani, cu limitarea perioadei asimilate pentru activitate în alte profesii juridice la maxim 10 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis acest proiect către instanțe și parchete, iar adunările generale ale magistraților urmează să fie convocate. După centralizarea opiniilor, Plenul CSM va emite un aviz instituțional. Este crucial ca România să abordeze această situație până la data de 28 noiembrie, având în vedere că pensiile magistraților sunt un decalaj esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea acestui termen ar putea rezultata în pierderea a 231 de milioane de euro din fonduri europene.
Recent, s-a discutat intens despre aceste modificări, având în vedere statistica recentă care arată că România riscă pierderi semnificative în cadrul PNRR în cazul în care reforma pensiilor magistraților nu va fi implementată la timp.
